Peste
349 de milioane de lei a cheltuit anul trecut România pentru asistenţa medicală
primară, cea din ambulatoriul de specialitate şi tratamentul a 10.128 de pacienţi
cu hepatită virală C şi 382 de pacienţi diagnosticaţi cu ciroză hepatică. Datele
prezentate de prof. dr. Adrian Streinu-Cercel au fost discutate în cadrul unei
întâlniri pe tema poverii economice a hepatitei C în România, organizată la
Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Matei Balş“, la sfârşitul săptămânii
trecute. Costul total decontat per
pacient în 2013, la toate nivelurile de asistenţă menţionate, este de 33.228,09
lei. Discuţia despre costurile bolii vine în plină negociere pentru achiziţionarea
noilor terapii pentru hepatita virală C. Momentan, preţurile discutate pentru
aceste terapii rămân însă confidenţiale.
Potrivit
prof. dr. Streinu-Cercel, asistenţa primară reprezintă un procent de doar 1,24%
din totalul bugetului alocat de Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate
pentru diagnosticarea, tratarea şi monitorizarea hepatitei virale C în 2013.
Pentru vizitele la medicul de familie a fost decontată suma de 3.547.125 de
lei. 97,21% din totalul sumelor decontate prin FNUASS au mers la tratamentul
bolnavilor. Pentru tratamentul antiviral al responderilor au fost cheltuite
peste 265 de milioane de lei, terapia antivirală la non-responderi a costat
peste 64 de milioane de lei, la care s-au adăugat peste 12.600.000 de lei
pentru terapia adjuvantă.
Prin
FNUASS sunt decontate în proporţie de 100% o serie de investigaţii de laborator
şi paraclinice, dar deloc următoarele: AFP (determinarea alfa-fetoproteinei în
sânge), ARN VHC (determinarea încărcăturiii virale) – în valoare de 430 de lei,
şi Fibromax/Fibroscan (teste non-invazive pentru măsurarea fibrozei), care costă
563 de lei.
În
acest moment, la nivel naţional pot fi trataţi aproximativ 50% din pacienţi.
Odată cu introducerea noilor scheme terapeutice, România ar putea trata toţi
pacienţii cu hepatită virală C, spune prof. dr. Streinu-Cercel. De noile
medicamente vor beneficia pacienţii proaspăt diagnosticaţi cu boală avansată de
ficat, respectiv cei care nu răspund la schema clasică de tratament, şi au
experimentat mai multe scheme de tratament, iar boala a revenit. Potrivit estimărilor
specialiştilor, este vorba de circa 7.000 de pacienţi, care vor intra în primul
val terapeutic în 2015, după ce vor fi stabilite preţurile pentru noile
medicamente şi modalitatea de rambursare de către CNAS.
Două
medicamente noi au fost deja înregistrate în România, iar un al treilea este în
aşteptare. Preţurile convenite cu companiile farmaceutice vor fi făcute publice
abia în primăvară, cel mai târziu în aprilie 2015, unele fac încă obiectul
negocierilor, iar momentan estimările de cost rămân confidenţiale, a explicat
prof. dr. Streinu-Cercel. Decontarea se va face în virtutea unui mecanism de
tip cost-volum-eficienţă, care va permite împărţirea riscului: compania va
primi banii pe medicament doar dacă pacientul se vindecă la finalul curei.
Medicamentele
vor fi comandate numai la nivelul centrelor regionale, mai exact în centrele
universitare unde există expertiza necesară pentru administrarea tratamentului
la pacienţii cu boală avansată de ficat sau la non-responderi. Alegerea schemei
terapeutice pentru pacienţii nou diagnosticaţi se va face şi în funcţie de
profilul lor genetic, pentru a fi identificaţi cei care nu vor răspunde la
schema clasică. Aceste testări genetice ar putea fi acoperite de companiile
care oferă noile terapii.
Iniţierea
tratamentului se va face în valuri, plecând de la gradul de urgenţă stabilit în
funcţie de duritatea ficatului stabilită prin Fibroscan. Astfel, într-o primă
fază vor fi trataţi cei cu fibroză 4, ceilalţi urmând să mai aştepte între şase
luni şi doi ani.
În acest moment, în registrul naţional sunt
36.000 de pacienţi cu hepatita C. 
