Newsflash
Știri

Pregătiri pentru epidemii şi pandemii

de Prof. dr. Mircea Ioan POPA - sept. 23 2016
Pregătiri pentru epidemii şi pandemii
    ASSET (Action plan on Science in Society related issues in Epidemics and Total Pandemics) este un proiect european de cercetare, cu durata de patru ani, ce aduce laolaltă experți din mai multe domenii distincte (sănătate publică, epidemiologie, vaccinologie, științe sociale și politice, drept și etică, studii de gen, științele comunicării și media). Scopul proiectului este de a dezvolta o strategie integrată și interdisciplinară pentru măsurile de pregătire în cazul pandemiilor sau epidemiilor. Se folosesc aspecte ale „Științei cu privire la problemele din societate“ (Science in Society – SiS) în scopul îmbunătățirii calității comunicării dintre cetățeni și autorități.
    Comunicarea din sănătatea publică în caz de epidemii sau pandemii este incompletă prin natura sa: cei care primesc avertismentele timpurii caută detalii suplimentare, fiind mereu cu un pas în urma evenimentelor. De asemenea, este cunoscut faptul că mass-media poate induce în eroare publicul cu privire la orice amenințare potențială, putând exagera nivelul și impactul acesteia asupra sănătății. Mai mult decât atât, există factori care diminuează influența mesajelor despre epidemii sau pandemii, precum evitarea de către autorități a transparenței depline sau plasarea accentului de către mass-media pe „protagoniștii tehnici“ (oamenii de știință), alteori pe „protagoniștii politici“ (autorități locale, membri ai Parlamentului etc.).
   Au fost identificate și documentate erori de strategie din pandemiile trecute. Societatea actuală trebuie să învețe din acestea și să nu le mai comită, identificând metode mai eficiente pentru o mai bună pregătire în viitor. Timpul relativ lung pentru obținerea unui diagnostic complet, dar și utilizarea în mod necorespunzător a metodelor epidemiologice au condus la strategii de comunicare nesatisfăcătoare în timpul pandemiei de gripă din 2009. Mesajele destinate populației generale au fost fie greșit înțelese, fie nu au ajuns la toate segmentele de public țintă, cu toate că au existat unele planuri de pregătire și reacție în caz de pandemie. Numeroase rapoarte și studii au concluzionat că principalul eșec de strategie în întreaga Uniune Europeană în acel caz a fost reprezentat de comunicarea defectuoasă. Ca urmare, complianța populației la vaccinarea împotriva virusului gripal a fost semnificativ scăzută față de așteptări, în toate țările. De asemenea, trebuie să avem în vedere că o eventuală altă pandemie ar putea implica un microorganism mai virulent în comparație cu virusul H1N1. Într-o astfel de situație riscurile pentru cetățeni ar putea fi semnificativ crescute, inclusiv pentru că încrederea acestora a scăzut destul de mult în urma evenimentelor din anul 2009.
   În societatea actuală, globalizarea și tehnologia informației reprezintă atât o provocare, cât și o oportunitate. Acestea permit tranziția spre o societate mai deschisă, în care cetățenii să poată primi mult mai pregătiți informațiile relevante pentru protecția și promovarea sănătății lor. Pandemiile, epidemiile și amenințarea produsă de acestea necesită o abordare mult mai bine adaptată. Există momente în care știința pare că pierde comunicarea cu societatea, ignorând nevoile oamenilor și folosind o comunicare deficitară, unidirecțională, de la „producătorii“ de cunoștințe (cercetători, experți în diverse domenii) la „consumatorii“ acestora (publicul, cetățenii). Această abordare este în mare măsură inadecvată, deoarece ignoră diferențele de putere și implicare politică, participarea publicului și luarea deciziilor într-un mod democratic. Pentru a trata problema pandemiilor este necesară o schimbare de paradigmă, de la guvernarea reprezentativă, în care deciziile de sănătate sunt luate doar de experți și autorități, la o guvernare transparentă și participativă, în care cetățenii cooperează cu factorii de decizie, având loc o comunicare bidirecțională între aceștia.
   Cercetarea științifică și inovațiile din era noastră ne oferă noi oportunități de a rezolva provocările la care pandemiile ne-ar putea supune, atât din punct de vedere medical, cât și economic și social. Aceste provocări pot fi pe deplin depășite numai dacă se reușește mobilizarea tuturor segmentelor societății și deschiderea către cetățeni. Astfel, se dorește depășirea abordării actuale clasice, bazată pe principiile „decizie, anunț, apărare“ (decide,announce,defend – DAD), în care un grup de experți decide pentru toată lumea, apoi anunță și apără argumentele proprii, neluând în seamă părerile celorlalți. Un sistem piramidal, care să aibă la bază publicul general și care să includă comunicare multilaterală, participare și decizii bazate pe „democrația deliberativă“, ar putea regenera încrederea cetățenilor în experți, oameni de știință și factori de decizie naționali sau internaționali. Sistemul trebuie neapărat dezvoltat și verificat în „timp de liniște“, în perioadele în care nu există evenimente epidemiologice semnificative.
   Acestea sunt conceptele pe care se bazează proiectul ASSET, dorindu-și să contribuie la integrarea societății în sistemul de cercetare legat de pregătirea reacției la pandemii.
   La 24 septembrie 2016, în cadrul proiectului ASSET se va organiza o consultare cu cetățenii pentru pregătire și reacții la epidemii și pandemii. Obiectivele principale sunt atât implicarea cetățenilor în dezbateri privind prevenirea și gestionarea crizelor pandemice, cât și elaborarea unui exemplu concret de politică publică relevantă la nivelul Uniunii Europene, prin care cetățenii să aibă un rol în sistemul decizional. Evenimentul va avea loc simultan în opt țări europene participante la proiect, printre care și România.
   Consultările cetățenești ASSET vor pune în discuție și vor stimula participanții să analizeze, prin dezbateri pe grupuri de lucru, câteva subiecte-cheie pentru sănătatea publică. Se va discuta despre echilibrul dintre drepturile individuale și binele comun în eventualitatea epidemiilor sau a pandemiilor, despre comunicarea dintre cetățeni și autoritățile din sănătatea publică, transparența în situații de criză, încrederea în autoritățile de sănătate publică și accesul la informație sau cunoștințe. Se vor pune în discuție următoarele întrebări: În eventualitatea unei epidemii sau pandemii, la punerea în balanță a drepturilor individuale și a binelui comun, când sunt justificate restricțiile asupra libertăților personale? Care mijloace ale mass-media ating grupurile țintă și în ce măsură sunt preferate unele față de altele în comunicarea cu privire la amenințările de sănătate publică? Cum se poate diminua tendința de secretizare și crește transparența în comunicarea riscului de epidemii sau pandemii? Care sunt factorii care afectează încrederea publicului în autoritățile de sănătate publică? Care sunt modalitățile secolului XXI de a realiza comunicarea de risc și criză în timpul epidemiilor sau pandemiilor?
   Ulterior, după cele opt consultări cetățenești (din țările participante), rezultatele vor fi analizate și se va scrie un raport cu recomandările cetățenilor despre cum se poate dezvolta politica referitoare la pregătirea și reacția la epidemii și pandemii în Uniunea Europeană. Acest raport va fi prezentat direct organismelor decidente relevante din Comunitatea Europeană.
   Prin participarea cetățenilor la prevenirea unei crize și prin capacitatea societății de a contribui la limitarea efectelor unei epidemii sau pandemii, toate țările pot reacționa mai bine în situațiile din viitor. Implicarea mass-media în acest efort de echipă la nivel european este de dorit. Amenințarea produsă de bolile infecțioase trebuie combătută prin sisteme integrative complexe, care să ia în considerare și factorii ignorați în trecut, precum implicarea cetățenească.
 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe