Nivelul de informare și conștientizare asupra populaţiei în ceea ce privește efectele și riscurile acestei afecţiuni este în continuare scăzut. Jumătate dintre cei care suferă de hipertensiune arterială nu se tratează, pentru că nu știu că au această boală.
Societatea Română de Cardiologie (SRC) a organizat marţi, la București, o conferinţă de presă, în contextul Zilei Mondiale de Luptă împotriva Hipertensiunii Arteriale (marcată anual la 17 mai), alături de Societatea Română de Hipertensiune, Societatea Naţională de Medicina Familiei (SNMF), reprezentanţi ai pacienţilor și autorităţi din sistemul de sănătate românesc. Cu această ocazie au fost subliniate impactul actual al hipertensiunii arteriale în România, urgenţa adoptării unor politici publice naţionale și importanţa informării pentru cel mai simplu și eficient gest de prevenţie – măsurarea tensiunii arteriale.

#PentruCăAșaSpunEu!

În contextul zilei mondiale de luptă împotriva HTA, SRC a lansat o campanie de informare și conștientizare la nivel naţional privind HTA, efectele și riscurile acesteia – „Mergi și măsoară-ţi tensiunea arterială! #PentruCăAșaSpunEu!”. Este vorba despre o nouă abordare în conștientizarea bolii, bazată în primul rând pe creșterea de comunităţi de oameni atenţi la sănătatea lor și a celor dragi, spune conf. dr. Elisabeta Bădilă, președinta Grupului de lucru de HTA al SRC.
Campania se va desfășura în principal în mediul online și mizează pe legăturile profunde de familie, tinerii cu vârsta între 25 și 40 de ani fiind încurajaţi să comunice cu părinţii lor despre riscurile acestei afecţiuni, să îi determine să meargă la medic și să își măsoare tensiunea arterială. „În copilărie, cei mari le spuneau mereu ce să facă, pentru binele lor. Acum este rândul lor să facă la fel pentru părinţi. Vorbind într-o notă relaxată despre viaţa de zi cu zi și desfășurându-se în principal online, campania le amintește tuturor importanţa măsurării tensiunii arteriale”, explică conf. dr. Elisabeta Bădilă.

Speranţa medie de viaţă, cu 6 ani sub media UE

Numărul deceselor prin boli cardiovasculare a scăzut în România cu 7% în perioada 2001-2017, în condiţiile în care populaţia a scăzut cu circa 12% în aceeași perioadă, arată datele Institutului Naţional de Statistică a Populaţiei (INSP). Principala cauză a mortalităţii cardiovasculare continuă să fie hipertensiunea arterială (HTA); au fost peste 30.000 de decese numai în 2017. Complicaţiile HTA au mărit numărul deceselor cu 71% în perioada amintită. Peste 7 milioane de români (45% dintre cei peste 50 de ani) suferă de HTA, dar mai mult de 20% dintre ei nu știu acest lucru și, în consecinţă, nu se tratează.
Speranţa de viaţă redusă din ţara noastră, cu aproximativ șase ani sub media UE, se corelează cu un PIB redus alocat sănătăţii. În condiţiile unui control sub optim (de numai 33%) al valorilor tensionale și cu numai 37% dintre pacienţii hipertensivi cu valorile LDL-colesterol controlate, sunt necesare politici de sănătate mai eficiente pentru managementul pacientului și programe consolidate de informare a populaţiei, spune prof. dr. Dragoș Vinereanu, președintele SRC: „O scădere chiar ușoară a valorilor tensionale prin tratament corect și stil de viaţă adecvat poate scădea cu 7% riscul de a muri prin infarct și cu 10% prin accident vascular cerebral”. O bună parte din decesele cauzate de boli cardiovasculare (responsabile de 58% din totalul deceselor din România) ar putea fi evitate sau amânate prin răspunsul prompt al sistemului de sănătate și prin politici de sănătate publică orientate către un stil de viaţă sănătos, explică conf. dr. Florentina Furtunescu, director în cadrul INSP. Mai mult, prof. dr. Doina Dimulescu, președinta Societăţii Române de Hipertensiune, spune că ar fi oportună crearea unui program naţional de screening pentru HTA și al factorilor de risc ai bolii cardiovasculare, „un modul de educaţie multiinstituţională pentru un stil de viaţă sănătos – prin medici, școală, comunitate –, precum și reglementări legale pentru limitarea conţinutului de sodiu și glucide în produsele alimentare industriale”.
„Abordarea sistematică, integrată, a factorilor de risc pentru bolile cardiovasculare, programele susţinute de depistare a pacienţilor cu hipertensiune arterială, monitorizarea atentă și, nu în ultimul rând, măsuri serioase pentru creșterea aderenţei la tratament vor permite salvarea de vieţi și evitarea multor dizabilităţi grave”, spune dr. Rodica Tănăsescu, vicepreședinte SNMF.