Ministerul
Sănătății a lansat marți, 26 aprilie, Planul strategic de prevenire și
combatere a infecțiilor nosocomiale 2016–2018. Potrivit profesorului Alexandru
Rafila, președintele Societății Române de Microbiologie (SRM), scopul este de a
crește calitatea și capacitatea de diagnostic microbiologic, prevenirea și
controlul infecțiilor nosocomiale (IN), a realiza un sistem eficient de
raportare a IN care să elimine barierele birocratice, a îmbunătăți activitatea
de supraveghere și a limita rezistența bacteriană la antimicrobiene în mediul
spitalicesc, precum și de a reduce consumul excesiv și nejustificat de
antibiotice. Pentru aceasta, colectivul care a conceput și elaborat planul –
specialiști din Ministerul Sănătății, Institutul Național de Sănătate Publică
și Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș“ București – au propus
realizarea a trei pachete de activități (legislativ, organizatoric și de
investiții). În perioada imediat următoare se vor declanșa acțiunile
organizatorice și cele de instruire uniformă a personalului și doar după aceea
vor fi demarate procedurile care țin de pachetul investițional. „Noi am
considerat că pachetul investițional este ultimul ca importanță, procedurile
putând fi demarate numai pe baza unei evaluări și responsabilizări a
managerilor de spitale și a directorilor direcțiilor de sănătate publică“,
arată profesorul Rafila, care mai spune că o primă estimare a costului acestui
program ajunge la aproximativ 30 de milioane de lei.
În
fundamentarea planului, Ministerul Sănătății a utilizat rezultatele unei
evaluări realizate la începutul acestui an, privind activitățile specifice și
structura de personal din 112 spitale din țară, selectate pe baza tipului de
activități medicale desfășurate, corelate cu riscul de apariție a IN și de
emergență a rezistenței bacteriilor la antimicrobiene și rezultatele mai multor
controale încrucișate la nivel național. Din analiza datelor, s-a constatat,
printre altele, că în cele mai multe spitale nu se face detectarea rapidă a
pacienților cu risc epidemiologic major care urmează să fie internați,
laboratoarele de microbiologie nu asigură un diagnostic standardizat, iar
personalul de specialitate care se ocupă de diagnosticul microbiologic, supravegherea
și controlul IN și de coordonarea activității de prescriere a antibioticelor nu
desfășoară activitățile unitar.
Conf. dr.
Patriciu Achimaș-Cadariu, ministrul sănătății, a arătat că infecțiile din
spital nu sunt legate exclusiv de utilizarea antibioticelor sau de o anumită
patologie, ci ele pot ajunge odată cu pacienții sau cu vizitatorii, pot să
apară consecutiv unei curățenii deficitare, din cauza unei asepsii sau
dezinfecții necorespunzătoare, pot să apară în blocurile alimentare și, nu în ultimul
rând, prin utilizarea necorespunzătoare a antibioticelor: „Practic, mecanisme
de control avem în România, avem și legislație, dar ne-am convins în ultimele
luni că ea nu se respectă frecvent“. Totodată, el a afirmat că „într-un procent
semnificativ, alegerea antibioticelor, ca și a biocidelor sau a altor elemente
de dezinfecție se face pe criterii inclusiv economice“, motiv pentru care
anumite legi ar trebui regândite.
Anul acesta,
potrivit lui Alexandru Rafila, se intenționează asigurarea materialelor de
control intern de calitate pentru toate cele 112 spitale incluse în program,
pentru asigurarea calității mediilor de cultură utilizate în laboratoarele de
microbiologie, dar și asigurarea mediilor de cultură necesare pentru
diagnosticul rapid al bacteriilor multirezistente: „Se va distribui câte un set
pentru fiecare pacient internat în secțiile de terapie intensivă, indiferent
dacă are sau nu patologie infecțioasă“.
În ceea ce
privește instruirea personalului care desfășoară activități de supraveghere și
control al IN, planul strategic lansat marți prevede organizarea unor cursuri,
în coordonarea INSP, în două module, care să includă minimum 300 de persoane
din rândul medicilor epidemiologi, de medicină de laborator, microbiologie,
boli infecțioase și din alte specialități care prescriu antibiotice, dar și din
rândul personalului implicat în îngrijirea pacientului: „În lunile de vară
sperăm să elaborăm curriculele și suporturile de curs, INSP să angajeze
lectorii, iar începând din luna octombrie până la sfârșitul lui decembrie să
realizăm primul modul de instruire“, explică Rafila.
În perioada
imediat următoare, potrivit președintelui SRM, se urmărește înființarea unui
comitet interministerial de coordonare a tuturor acestor activități, din care
să facă parte nu numai medici, dar și specialiști din domeniul agricol sau de
la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Alexandru Rafila spune că, în
maximum 12 luni, va fi elaborat un plan național de acțiune în aceste domenii.
Foarte important este ca, în lipsa epidemiologilor, care nu sunt mai mulți de o
sută în toată țara, pentru funcționarea mai bună a spitalelor, anumiți
specialiști – microbiologi, infecționiști, medici de terapie intensivă – să
aibă acces la două competențe care se referă la controlul infecțiilor.
Referitor la
pachetul legislativ/organizatoric, potrivit profesorului Rafila, acesta se
poate extinde prin: redefinirea rolului și atribuțiilor serviciilor pentru
prevenirea și controlul IN, includerea de specialiști de boli infecțioase cu atribuții
în coordonarea prescrierii de antibiotice la nivelul spitalului; modificarea
indicatorilor de performanță a managerilor spitalelor, prin eliminarea limitei
de raportare a IN și introducerea unei formule de stimulare a acestei
raportări; obligativitatea participării la minimum o rețea de supraveghere a
rezistenței la antibiotice și a IN specifică pentru fiecare spital;
obligativitatea pentru spitale de a comunica public principalele date privind
IN. În plus, trebuie modificate normele privind curățenia, dezinfecția și
sterilizarea în unitățile medicale.
Să sperăm că
acest plan strategic privind infecțiile nosocomiale nu va avea soarta multor
altor inițiative ale Ministerului Sănătății, aceea de a rămâne la stadiul de
fraze scrise pe hârtie, ci va fi completat cu măsuri urgente de modificare a
legislației.
