Un grup de 30 de organizații ale societății civile din nu mai puțin de 17 țări europene declanșează împreună procedura de opoziție împotriva patentului pentru sofosbuvir, medicamentul inovator anti-hepatită C. ONG-urile se adresează, în acest sens, Biroului european pentru patente (EPO), anunță un comunicat de presă transmis de Agenția europeană de sănătate publică (EPHA). Dezvoltarea de medicamente noi înalt eficiente pentru hepatita C a fost urmată de proteste zgomotoase din partea pacienților și a guvernelor, împotriva prețurilor exorbitante practicate de producătorii acestor medicamente. Brevetul pentru sofosbuvir este deținut de gigantul american Gilead. Monopolurile bazate pe patente încurajează fixarea prețurilor la niveluri extreme, precum media de 55.000 de euro pe care Gilead o încasează per pacient european, la o cură de douăsprezece săptămâni, prin contrast cu costurile de producție, estimate la mai puțin de 1 euro per pilulă. Pentru guvernele din Europa, prețurile solicitate sunt fie de-a dreptul prohibitive, fie forțează raționamente cinice, care limitează grupul de pacienți tratați la cei aflați în fazele critice ale afecțiunii. Opoziția față de patent este un mecanism definit de normele EPO, care poate reduce perioada de protecție sub patent a unui produs sau poate elimina complet patentul. Astfel, aceasta poate fi o cale pentru a combate prețurile de monopol și a permite competiția, inclusiv din partea medicamentelor generice.

     Un senator democrat al Statelor Unite lansează o anchetă oficială care vizează unul dintre principalii responsabili pentru cea mai gravă criză de opioide traversată până în prezent de statul american: producătorii farmaceutici, citim în Vox. Marți, senatoarea Claire McCaskill a anunțat că solicită companiilor care au în portofoliu principalele cinci opioide consumate de americani documente interne privind marketingul, vânzările și studiile derulate despre adicție. Ancheta, spune ea, va scoate la iveală rolul pe care producătorii opioidelor îl joacă în generarea și menținerea epidemiei. Criza opioidelor este o problemă stringentă de sănătate publică în Statele Unite. Doar în 2015, peste 52.000 de decese au fost asociate supradozelor de medicamente, mai mult de două treimi din aceste vieți pierdute fiind atribuite consumului abuziv de opioide, precum oxicodonă, Percocet, heroină și fentanil. Între 1999 și 2015, mai mult de 560.000 de oameni din Statele Unite au murit din cauza supradozelor, numărul depășind întreaga populație a orașului Atlanta. Nu e însă clar cât de departe va putea merge ancheta inițiată de senatoare sau dacă republicanii o vor susține, pentru ca ea să poată obține sub citație documentele de la companiile farmaceutice, în cazul în care companiile refuză să se conformeze. Însă există argumente puternice în favoarea anchetei. Promovând opioidele ca fiind sigure și eficiente, companiile farma au convins medicii să prescrie opioide în masă pacienților, ceea ce a dus la proliferarea consumului, implicit a consumului abuziv, dar și la folosirea eronată a unor opioide mai periculoase, precum heroina sau fentanilul produs ilegal.

     Medicamentele homeopate scapă și de această dată ca prin urechile acului de curățenia anunțată în NHS (sistemul medical britanic) privind prescripțiile medicale decontate în sistemul public, în ciuda faptului că Sally Davies, Chief Medical Officer (cea mai înaltă poziție pe care o ocupă un consilier pe probleme de sănătate în guvernul britanic), le-a denunțat ca fiind „deșeuri” și „o risipă a banilor contribuabililor”. Jeremy Hunt, secretarul de sănătate al Marii Britanii, își exprimase și în trecut sprijinul pentru aceste tratamente controversate și chiar îi ceruse lui Sally Davies să comande o analiză sistematică a dovezilor privind eficiența lor. NHS  cheltuie aproximativ 4 milioane de lire anual pe tratamente. Deși săptămâna aceasta serviciul public de sănătate s-a angajat ferm să elimine tratamentele „ineficiente, nenecesare, nepotrivite sau nesigure”, homeopatia nu a fost inclusă pe lista medicamentelor care urmează să fie supuse evaluării. „Suntem surprinși că homeopatia, care nu are nicio bază științifică pentru pretențiile de eficiență, nu se află pe listă”, a spus Sanda Gidley, președinta Royal Pharmaceutical Society.

     „Gândiți-vă ce minuni putem obține dacă pur și simplu vom da frâu liber viselor oamenilor”, a spus Donald Trump, președintele Statelor Unite, în discursul adresat Congresului luna trecută, după ce a listat o sumă de triumfuri tehnologice din trecutul american. „Leacurile bolilor care au făcut în trecut multe victime, amprente americane asupra lumilor îndepărtate”, a enumerat el mândru. În opoziție cu promisiunile sale semețe, prima schemă a bugetului creionat de Casa Albă este un document înghesuit care sacrifică inovația americană în favoarea politicilor de calibru mic. Taie din finanțarea pentru cercetarea fundamentală la diferite niveluri guvernamentale: de la NASA la Ministerul energiei și Institutele naționale de sănătate (NIH), în feluri care nu vor reuși decât să sufoce capacitatea de invenție și să submineze competitivitatea națională. Între timp, peste 40 de poziții guvernamentale de top în știință, inclusiv cea de consilier științific al președintelui, rămân neocupate, scrie New York Times. Unele tăieri bugetare, în special cele de la institutele naționale de sănătate, este foarte puțin probabil să treacă de congres. Sunt însă un indicator al lipsei de înțelegere a președintelui față de rolul științei în politica națională și domestică, în protejarea aerului, apei și altor resurse, precum și în prevenirea bolilor și scăderea costurilor îngrijirii medicale, care consumă un sfert din  bugetul federal de 37 de trilioane de dolari. Potrivit Bloomberg, dacă propunerea bugetară a lui Trump va fi acceptată, din bugetul Departamentului de sănătate (The Department of Health and Human Services) vor dispărea în total 15,1 miliarde de dolari, iar fondurile de cercetare medicală ale NIH se vor împuțina cu 1,23 miliarde de dolari. Cea mai drastică tăiere bugetară va fi la capitolul luptei împotriva HIV/SIDA în statele africane, 300 de milioane de dolari urmând să dispară din inițiativa mondială cunoscută sub numele de PEPFAR, axată în principal pe oferirea de tratament pacienților din Africa.

     La nouă ani de la ultima tentativă de a face din medicamentul său blockbuster un OTC, Pfizer a depus din nou o cerere la Agenția britanică de reglementare a medicamentului (MHRA) pentru ca Viagra (sildenafil) să fie eliberată din farmacii fără prescripție medicală. MHRA a început să evalueze documentația transmisă de companie. Dacă cererea gigantului farmaceutic va fi aprobată, medicamentul pentru disfuncția erectilă ar putea fi eliberat din farmacii fără prescripție medicală, dar numai cu acordul farmacistului. Planul companiei este să continue să promoveze brandul Viagra ca medicament eliberat doar cu prescripție medicală, dar să ofere farmaciștilor training pentru ca aceștia să poată dispensa sildenafil la doze de 50 mg doar pacienților care pot beneficia de acest tratament, în condiții sigure, anunță un comunicat de presă al producătorului.