La capătul unei vizite care a presupus
întâlniri cu reprezentanţii MS, ANRMAP, ANM, CNAS şi Unifarm, dar şi cu
managerii unor spitale publice din Bucureşti şi Ploieşti, rezumatul
concluziilor experţilor OMS cu privire la achiziţiile publice din sănătate a fost
prezentat, săptămâna trecută, de către dr. Raed Arafat, secretar de stat în MS.
Astfel, cu toate că „sistemul de achiziţii publice este puternic şi răspunde
nevoilor ţării“, iar sistemul de supraveghere a acestora este „robust“, există
probleme pentru care „schimbările pot fi benefice“. Printre acestea, interesul
scăzut de participare la licitaţii pentru volume mici, deţinerea puterii de către
furnizori (ca urmare a fragmentării achiziţiilor), lipsa unor tehnici
sofisticate de previzionare a nevoilor, posibila selectare a unor produse depăşite,
volumul mare de muncă implicat de cele aproximativ 2.500 de contracte-cadru
anuale sau amânarea plăţilor. În acest context, achiziţia centralizată ar
maximiza puterea cumpărătorului, ar îmbunătăţi transparenţa şi munca de
supraveghere, datorită numărului mai mic de contracte, ar reduce volumul de
muncă pentru achiziţii la nivelul spitalelor, utilizând însă în continuare
experienţa acumulată, iar lista de medicamente poate fi actualizată pe criterii
de cost-eficienţă. În concluzie, planul de achiziţii centralizate propus de MS
ar trebui să aducă beneficii semnificative după implementare.
Referitor la sistemul centralizat, care
urmează să fie implementat din luna iulie, dr. Raed Arafat a făcut câteva
precizări şi comentarii. Sistemul se va aplica, la început, pentru
medicamentele şi materialele sanitare necesare în ATI şi în urgenţă,
medicamentele din tratamentul TB şi HIV/SIDA, urmând ca, în funcţie de
rezultatele obţinute, lista să crească sau să se revină la vechiul sistem.
Spitalele vor avea în continuare dreptul de
a organiza licitaţii pentru produsele care încă nu se află pe listă. În
contractele-cadru vor putea fi implicaţi şi „furnizori de rezervă“, pentru
cazul în care câştigătorul nu şi-ar livra produsele. În eventualitatea unei
discontinuităţi a livrărilor, câştigătorul licitaţiei ar trebui să asigure un
„stoc-tampon“ de produse. Unităţile spitaliceşti aflate în subordinea autorităţilor
locale nu se vor supune noilor reguli de organizare a licitaţiilor decât în măsura
în care dispun de fonduri europene sau de la autorităţile de care aparţin.
Oficialul MS
a evocat şi posibilitatea ca numărul contestaţiilor să scadă prin participarea
directă la licitaţii a producătorilor, nu a distribuitorilor.