Consecinţele schimbărilor climatice asupra
sănătăţii a constituit unul din cele mai importante subiecte, dezbătute timp de
şase zile (19–24 mai), la Adunarea mondială a sănătăţii. Au mai fost discutate:
strategiile de prevenire şi control al bolilor netransmisibile şi tuberculozei,
îmbunătăţirea sănătăţii pacienţilor cu hepatite virale, sănătatea
nou-născuţilor, strategia privind nutriţia mamelor şi copiilor, progresele
privind obiectivele de dezvoltare ale mileniului şi agenda de dezvoltare după
2015, rezistenţa microbiană la antibiotice, îmbunătăţirea accesului la
medicamente esenţiale şi întărirea sistemelor de reglementare a
medicamentelor, managementul autismului, protecţia populaţiei de bolile ce pot
fi prevenite prin vaccinare. Evenimentul, ajuns la a 67-a ediţie, a reunit peste 3.000 de delegaţi, reprezentanţi la
nivel înalt ai celor 194 de state membre OMS. Reuniunea a debutat cu alegerea
noului preşedinte al Adunării, dr. Roberto Tomas Morales Ojeda, ministrul
cubanez al sănătăţii, şi a cinci vicepreşedinţi – din Bahrain, Congo, Fiji,
Lituania şi Sri Lanka.
Dr. Margaret Chan, director general OMS,
şi-a exprimat, în discursul său, îngrijorarea în legătură cu mai multe subiecte.
Unul este creşterea obezităţii la copii, în întreaga lume, cu ritmul cel mai
rapid în ţările în curs de dezvoltare. Pentru a găsi cele mai bune soluţii
privind această problemă, vorbitoarea a anunţat că o comisie specială va
întocmi un raport de consens, iar recomandările vor fi anunţate la viitoarea
adunare mondială a sănătăţii. De asemenea, a subliniat impactul potenţial al
sărăciei asupra sănătăţii, în condiţiile în care 70% din populaţia săracă
trăieşte în ţări cu venituri medii. O altă îngrijorare este provocată de
răspândirea internaţională a virusului polio sălbatic de la începutul acestui
an, declarată urgenţă de sănătate publică de interes internaţional. Cauzele
sunt: conflictele armate şi civile, populaţiile migrante, controalele slabe la
frontieră, slabă acoperire a vaccinării de rutină, interdicţii privind
vaccinarea, lansate de grupuri militante. Dr. Margaret Chan s-a referit şi la
importanţa consecinţelor schimbărilor climatice şi a poluării asupra sănătăţii,
concluzionând că planeta noastră îşi pierde capacitatea de a susţine viaţa
umană în stare bună de sănătate. În 2012, expunerea la poluarea atmosferică a
ucis aproximativ şapte milioane de oameni din întreaga lume. Alt punct
nevralgic amintit în discurs îl constituie inegalităţile sociale în interiorul
ţărilor şi interstatale; economiştii au emis avertismente cu privire la
efectele perturbatoare ale inegalităţii în creştere şi a excluderii economice
asupra coeziunii sociale şi stabilităţii, precum şi la daunele cauzate
economiilor şi riscurile pentru prosperitate în viitor.
Asistăm la situaţii extreme: pe de o parte
sunt zone ale lumii marcate de foame şi subnutriţie, iar pe de altă parte,
prevalenţa obezităţii şi a bolilor netransmisibile, legate de dieta
nesănătoasă, este în creştere. Numărul cazurilor noi de cancer a atins un nivel
record şi estimările arată că va continua să crească. Aproximativ 70% din
totalul deceselor din această cauză provin din ţările în curs de dezvoltare;
mulţi pacienţi mor fără niciun tratament. Referindu-se la industria
tutunului, dr. Margaret Chan a declarat: „În opinia mea, ceva este fundamental
greşit în această lume, atunci când o societate poate contesta politicile
guvernamentale introduse pentru a proteja publicul de un produs care
ucide“. Vorbitoarea a mai semnalat îngrijorarea unor state membre cu
privire la faptul că acordurile comerciale în curs de negociere ar putea reduce
semnificativ accesul la medicamente generice la preţuri accesibile. În opinia
sa, sănătatea este o investiţie inteligentă, care aduce rezultate măsurabile, uneori
remarcabile. Iar politicile contează la fel de mult ca banii: ţările cu acelaşi
nivel de resurse au rezultate diferite în domeniul sănătăţii; politicile
corecte fac diferenţa, mai ales atunci când echitatea este un obiectiv
explicit. În încheiere, dr. Margaret Chan a subliniat importanţa şi relevanţa
organizaţiei OMS.
În sesiunea privind bolile transmisibile,
statele membre au aprobat rezoluţia pentru o nouă strategie globală şi
obiectivele pentru prevenirea, îngrijirea şi controlul tuberculozei după 2015,
ce prevede reducerea deceselor prin această boală cu 95% şi a cazurilor noi cu
90% până în 2035. Rezoluţia solicită guvernelor să se adapteze şi să pună în
aplicare strategia de angajament la nivel înalt şi finanţarea; de asemenea,
subliniază necesitatea angajării partenerilor din sectorul de sănătate şi din
domeniile protecţiei sociale, a muncii, imigraţiei şi justiţiei. Sunt
menţionate importanţa abordării problemei TB multidrog-rezistente şi promovarea
colaborării internaţionale.
Adresându-se
participanţilor, în calitate de speaker invitat, dr. Christine Kaseba-Sata,
prima doamnă din Zambia, ambasador OMS al bunăvoinţei împotriva violenţei
bazate pe gen, fost medic ginecolog, a deplâns prevalenţa crescută a violenţei
împotriva femeilor şi fetelor; multe cazuri rămân ascunse şi nerecunoscute, cu
consecinţe de lungă durată asupra sănătăţii mentale şi fizice. Ea a cerut
delegaţilor să se asigure că toată lumea afectată de violenţă are acces la
timp, eficient şi accesibil economic la toate serviciile medicale necesare,
lipsite de abuz, cu respect şi fără discriminare. La rândul său, Melinda Gates,
copreşedinte al Fundaţiei Bill & Melinda Gates, a subliniat importanţa
unirii eforturilor de îmbunătăţire a sănătăţii reproducerii, materne, a
nou-născuţilor şi copiilor, într-un continuum de îngrijiri.