Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Obezitatea nu este factor de risc în gripă

     În pandemia H1N1 – 2009, diverse cercetări au asociat obezitatea severă cu un risc crescut de complicaţii şi deces la pacienţii cu gripă. De exemplu, un studiu care s-a concentrat pe primele 16 săptămâni ale pandemiei din California a arătat că pacienţii obezi au fost de trei ori mai predispuşi să moară de infecţie gripală comparativ cu cei cu greutate normală.
     Un grup de cercetători (de la două clinici din Wisconsin şi Minnesota şi CDC), autorii unui studiu prospectiv recent, au investigat 2.623 de adulţi din comunitate (de 20 de ani şi peste) care au vizitat Clinica Marshfield pentru tratamentul bolilor respiratorii în timpul sezoanelor de gripă 2007–2008 şi 2008–2009, precum şi în gripa pandemică H1N1–2009 (mai–noiembrie 2009). S-au luat în considerare cei care au avut febră, frisoane, tuse sau au fost înregistraţi şi testaţi pentru gripă.
     Obezitatea a fost definită prin indicele de masă corporală (IMC). Pacienţii au fost clasificaţi ca subponderali (IMC < 18,5), normali (IMC = 18,5–24,9), cu exces de greutate (IMC = 25–29,9), obezi (IMC = 30–39,9) sau extrem de obezi (IMC ≥ 40). IMC mediu a fost de 30,8, iar vârsta medie – 45 de ani. 23% din pacienţi au fost cu greutate normală, 28% supraponderali, 37% obezi, iar 11% extrem de obezi. 24% din pacienţi au avut o condiţie medicală de mare risc.
     Din cei 2.623 de pacienţi, 705 (26,9%) au fost testaţi pozitiv pentru gripă. Numărul de cazuri de gripă a fost mult mai mare în sezonul 2007–2008 (454) decât în sezonul care a urmat (132) sau perioada pandemică (119). Cercetătorii au stabilit că media IMC a fost aproape aceeaşi la pacienţii cu gripă (30,58 ± 7,31) şi la persoanele testate negativ (30,93 ± 7,55). Obezitatea nu a fost un predictor de gripă în niciun sezon. Autorii au evitat o analiză secundară, care acoperă doar cazurile de gripă, pentru a vedea dacă obezitatea a fost asociată cu efecte grave – pneumonie sau internări în spital în termen de 30 de zile de la debutul bolii – din cauza numărului redus de astfel de cazuri.
     Studiul, publicat în Influenza and other respiratory viruses, demonstrează, pentru prima dată, că, la adulţii dintr-o comunitate care solicită asistenţă medicală în ambulatoriu pentru o boală respiratorie acută, obezitatea nu este un factor de risc în gripa confirmată. În contrast, concluziile lor prezintă dovezi că obezitatea severă a crescut riscul de complicaţii al gripei pandemice 2009. Autorii sugerează că factorii de risc pentru complicaţii severe asociate cu gripa pot fi fundamental diferiţi de cei ai gripei mai puţin severe, nespitalizate. Ei au concluzionat că rezultatele lor au  nevoie de confirmare într-o populaţie mai mare de pacienţi, în scopul înţelegerii implicaţiilor obezităţii în prevenirea şi tratamentului gripei.

(Informaţii preluate din Buletinul de actualităţi săptămânale al Institutului Cantacuzino şi prelucrate de dr. Maria Dragotă)

 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 199 de lei
  • Digital – 149 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC