În pandemia H1N1 – 2009, diverse cercetări
au asociat obezitatea severă cu un risc crescut de complicaţii şi deces la
pacienţii cu gripă. De exemplu, un studiu care s-a concentrat pe primele 16 săptămâni
ale pandemiei din California a arătat că pacienţii obezi au fost de trei ori
mai predispuşi să moară de infecţie gripală comparativ cu cei cu greutate
normală.
Un grup de cercetători (de la două clinici
din Wisconsin şi Minnesota şi CDC), autorii unui studiu prospectiv recent, au
investigat 2.623 de adulţi din comunitate (de 20 de ani şi peste) care au
vizitat Clinica Marshfield pentru tratamentul bolilor respiratorii în timpul
sezoanelor de gripă 2007–2008 şi 2008–2009, precum şi în gripa pandemică
H1N1–2009 (mai–noiembrie 2009). S-au luat în considerare cei care au avut febră,
frisoane, tuse sau au fost înregistraţi şi testaţi pentru gripă.
Obezitatea a fost definită prin indicele de
masă corporală (IMC). Pacienţii au fost clasificaţi ca subponderali (IMC <
18,5), normali (IMC = 18,5–24,9), cu exces de greutate (IMC = 25–29,9), obezi
(IMC = 30–39,9) sau extrem de obezi (IMC ≥ 40). IMC mediu a fost de 30,8, iar vârsta
medie – 45 de ani. 23% din pacienţi au fost cu greutate normală, 28%
supraponderali, 37% obezi, iar 11% extrem de obezi. 24% din pacienţi au avut o
condiţie medicală de mare risc.
Din cei 2.623 de pacienţi, 705 (26,9%) au
fost testaţi pozitiv pentru gripă. Numărul de cazuri de gripă a fost mult mai
mare în sezonul 2007–2008 (454) decât în sezonul care a urmat (132) sau
perioada pandemică (119). Cercetătorii au stabilit că media IMC a fost aproape
aceeaşi la pacienţii cu gripă (30,58 ± 7,31) şi la persoanele testate negativ
(30,93 ± 7,55). Obezitatea nu a fost un predictor de gripă în niciun sezon.
Autorii au evitat o analiză secundară, care acoperă doar cazurile de gripă,
pentru a vedea dacă obezitatea a fost asociată cu efecte grave – pneumonie sau
internări în spital în termen de 30 de zile de la debutul bolii – din cauza numărului
redus de astfel de cazuri.
Studiul, publicat în Influenza and other respiratory viruses, demonstrează, pentru prima
dată, că, la adulţii dintr-o comunitate care solicită asistenţă medicală în
ambulatoriu pentru o boală respiratorie acută, obezitatea nu este un factor de
risc în gripa confirmată. În contrast, concluziile lor prezintă dovezi că
obezitatea severă a crescut riscul de complicaţii al gripei pandemice 2009.
Autorii sugerează că factorii de risc pentru complicaţii severe asociate cu
gripa pot fi fundamental diferiţi de cei ai gripei mai puţin severe,
nespitalizate. Ei au concluzionat că rezultatele lor au nevoie de confirmare într-o populaţie mai
mare de pacienţi, în scopul înţelegerii implicaţiilor obezităţii în prevenirea şi
tratamentului gripei.
(Informaţii
preluate din Buletinul de actualităţi săptămânale al Institutului Cantacuzino şi
prelucrate de dr. Maria Dragotă)
