De la punctul de frontieră Borş, de lângă
Oradea, ajungi într-o oră pe autostradă la Debreţin. De altfel, relaţiile
dintre cele două oraşe, ca şi dintre universităţile respective, sunt strânse.
Debreţin, cu cca 250.000 de locuitori, este al doilea oraş ca mărime din
Ungaria şi are o vechime de 650 de ani. Se prezintă eclectic ca stiluri
arhitectonice – de la barocul bisericii catolice Sf. Ana şi austeritatea celor
16 biserici reformate, la clasicismul Teatrului Csokonai sau stilul Art Nouveau
al hotelului Aranybika. Este şi un oraş cultural divers, recunoscut ca atare pe
plan european. Sunt celebre evenimente precum Festivalul Béla Bartók, Zilele
Jazzului, Carnavalul Florilor etc., care atrag sute de mii de turişti. Unica
linie de tramvai leagă gara, situată în sudul oraşului, de Universitate şi staţiunea
balneară termală, aflate în nord, într-o zonă împădurită întinsă, mărginită de
stadion şi de grădina botanică. În centru sunt numeroase muzee şi galerii de
artă.
Merită menţionate unele aspecte ale vieţii
economice recente, deosebite faţă de anii trecuţi, când am vizitat universităţile
din Sopron şi Szeged. Bugetul adoptat pentru 2012 este denumit „Bugetul salvării
naţionale“, iar măsurile guvernului sunt incluse în materialul intitulat
„Unindu-ne forţele împotriva datoriei“. Pentru anul 2012, este prevăzută o creştere
economică modestă, 0,2%. Importul de produse agroalimentare a fost strict redus
pentru a stimula producţia autohtonă. S-a majorat impozitul pe produse de lux,
jocuri de noroc, tutun, alcool şi produse alimentare nesănătoase, au crescut
TVA (27%) şi contribuţia la sănătate a angajaţilor. Se suprataxează multinaţionalele,
băncile şi companiile energetice. Se aplică impozitul progresiv. A fost desfiinţată
pensionarea anticipată, având şi caracter retroactiv (foştii beneficiari
primesc în schimb ajutor social). S-au naţionalizat fondurile private de
pensii. Începând din 2011, este în vigoare Legea muncii comunitare
(beneficiarii ajutoarelor sociale şi şomerii cărora li s-a epuizat termenul
pentru ajutorul de şomaj şi nu au găsit un loc de muncă sunt obligaţi să
presteze muncă în folosul comunităţii, inclusiv pe şantiere, pentru un câştig
mai mic decât venitul minim pe economie). Rata şomajului este de 11%. În urmă
cu patru-cinci ani, multe asistente medicale plecau să lucreze îndeosebi în
Austria şi Germania, fenomen care nu se manifesta în rândul medicilor. În
ultimii doi ani însă, numărul de medici care au plecat din Ungaria a crescut
semnificativ. Pentru a stăvili emigraţia, guvernul a emis o hotărâre care
stipulează că medicii maghiari dornici să profeseze în alte ţări trebuie, în
prealabil, să achite statului contravaloarea studiilor superioare efectuate în
Ungaria.
Viaţa universitară a luat naştere la Debreţin
în 1538, prin înfiinţarea Colegiului Calvin. În 1853, au debutat cursurile
Academiei de Drept. Ulterior, pe parcursul unui secol, au apărut în oraş alte
academii, şcoli şi institute superioare, universităţi şi facultăţi. În anul
2000, în baza Legii învăţământului superior din 1999, a fost creată
Universitatea din Debreţin prin uniunea a cinci universităţi şi trei colegii de
stat, independente până atunci. În prezent, Universitatea are 14 facultăţi – cu
profil economic, tehnic, pedagogic, juridic, agricol, de artă, informatică,
muzical şi medical, cu 1.700 de cadre didactice cu normă de bază, din care 23
sunt membri ai Academiei de Ştiinţe Ungare. Sunt înscrişi 28.000 de studenţi.
Bineînţeles, există institute şi centre proprii şi afiliate de cercetare şi
dezvoltare. Din ultima categorie face parte, de pildă, Centrul de Cercetări
Nucleare. Anual se încasează miliarde de forinţi din cercetările executate de
institute şi centre, pe programe internaţionale şi de firmă. În fiecare an se
acordă cca 150 de diplome de doctor. Recent, Universitatea din Debreţin i-a
acordat dlui acad. Laurenţiu M. Popescu, preşedintele Secţiei de ştiinţe
medicale din cadrul Academiei Române, titlul de „doctor honoris causa“ pentru
merite ştiinţifice.
Sediul central al Universităţii din Debreţin
ocupă un teritoriu amplu, cu clădiri ornamentate sau moderne. Pentru cazarea
studenţilor există 15 cămine, ultimul inaugurat are capacitatea de 900 de
locuri. În sala Senatului am admirat sceptrele bogat împodobite cu simboluri ale
fiecărei facultăţi, pe care le poartă la absolvire şefii de promoţie, urmaţi de
colegii în robe şi toci specifice. În Aula Magna, un perete este dominat de o
lucrare a lui M. Munkacsy, un clasic al picturii maghiare şi precursorul
coloniei de artişti plastici din Baia Mare. Biblioteca Universităţii are statut
de bibliotecă naţională. La dispoziţia cititorilor sunt şase milioane de unităţi,
depozitate în clădirea principală, construită în 1932, şi în fosta biserică
universitară, destinată din 1987 păstrării periodicelor şi documentelor
muzicale. Cea mai veche carte ungară din depozit este din 1559, iar o
enciclopedie maghiară a apărut în anul 1653. Biblioteca este informatizată din
1983 şi are conexiuni online cu Philadelphia, Viena, Karlsruhe ş.a. Interiorul
clădirii principale are un patio circular în care se organizează târguri,
expoziţii şi lansări de cărţi. În rotondă sunt inscripţionate numele personalităţilor
oraşului şi ale Universităţii începând cu anul 1612. Universitatea participă la
diferite programe internaţionale şi are relaţii bilaterale cu 133 de universităţi
de pe toate continentele.
Facultatea de Medicină a fost înfiinţată în
1918. În 1950 a devenit Universitate de Medicină şi Centru de Ştiinţă a Sănătăţii.
După cinci decenii de existenţă independentă, a intrat în noul complex comasat,
denumit Universitatea din Debreţin, cu trei programe (facultăţi): medicină
generală (şase ani de studiu), medicină dentară (cinci ani) şi farmacie (cinci
ani). Sunt înscrişi cca 1.500 de studenţi, din care 1.000 din străinătate. Mulţi
tineri provin din familii maghiare din diaspora. Admiterea se dă la biologie,
chimie sau fizică. Tinerii care consideră că nu au cunoştinţe suficiente în
aceste discipline sau necesită o perioadă de acomodare pentru Facultatea de
Medicină Generală, se pot înscrie la „programul de bază“, pregătitor, cu durata
de un an. Studenţii străini trebuie să cunoască limba engleză, deoarece cei şase
ani de studiu se desfăşoară în engleză. Totuşi, trebuie să înveţe maghiara,
fiindcă începând cu anul III iau contact cu pacienţii. Notele se acordă pe
scala 1–5 (5 – excelent, 1 – respins). Se percep următoarele taxe anuale: 4.800
de dolari la programul de bază, 9.800 la facultăţile de medicină generală şi
medicină dentară, 7.500 la farmacie. Rezidenţiatul durează patru-cinci ani,
doctoratul – şase. Vârsta studenţilor variază între 18 şi 30 de ani. Numeroşi
absolvenţi pleacă să profeseze în localităţi mici, deoarece consiliile locale
le asigură condiţii confortabile şi cabinet gratuit. În oraşe, în general,
medicii de familie cumpără sau închiriază cabinete. Pentru înscriere la
doctorat se susţine un examen oral de admitere şi o evaluare a activităţii, se
cer cunoaşterea limbii engleze (sau, eventual, a altei limbi de circulaţie
internaţională), două recomandări de la cadre didactice, iar pe parcurs se
acordă credite pentru lucrări ştiinţifice, postere, conferinţe, activitate de
predare în învăţământ etc. La încheierea doctoratului, se susţine un examen
oral pe „o temă majoră“ şi pe „două teme minore“, apoi teza cu aplicaţii
practice, se cere publicarea între timp a două-trei lucrări ştiinţifice. În
1993, a fost anulată vechea lege de acordare a titlurilor ştiinţifice şi s-au
introdus titlurile DSc (Doctor of
Science) şi Dr. habil. Cadrele
didactice universitare prestează norme duble sau chiar triple faţă de norma de
bază fără să fie remunerate pentru orele suplimentare. Pensionarea are loc la
65 de ani.
Clinicile universitare sunt dotate modern.
La Clinica de Neurochirurgie de la Baza Auguszta mi-a reţinut atenţia o masă de
operaţie mobilă în 14 direcţii, utilată cu microscop, endoscop, aparat Roentgen
mobil.
