În faţa unei căsuţe aflate la periferia Monroviei,
Mosoka Fallah, un medic liberian pregătit la Harvard, un bărbat de 44 ani cu
înfăţişare robustă, răspunde întrebărilor unui reporter BBC. Se întreabă dacă
aici se va opri în sfârşit epidemia. „Este ultimul kilometru de parcurs. E mare
presiunea pusă pe noi acum. Dacă aceşti oameni vor trece de 21 de zile fără
simptome, am putea asista la sfârşitul crizei de Ebola“, spune medicul, în timp
ce privirea urmăreşte colegii de pe verandă, care iau pe rând temperatura mai
multor femei şi copii. Familia Yardolo reprezintă unul dintre ultimele clustere
de potenţiale cazuri de Ebola care se află în prezent sub monitorizarea autorităţilor
sanitare dintr-o ţară care pare să fie la un pas de eradicarea virusului. Ebola
a ucis peste 4.000 de liberieni până acum, dar, de mai bine de zece zile, nu au
mai fost confirmate cazuri noi de infecţie.
La câteva zile de eradicarea virusului
Printre victimele epidemiei au fost trei
copii din familia Yardolo, iar mama lor, Beatrice, este acum îngrijită la o
clinică organizată de personalul medical chinez în capitala Liberiei. Este una
din cele două persoane încă infectate cu Ebola în Liberia. La jumătatea
perioadei de carantină, supravieţuitorii din familie insistă că se simt bine,
nu dau semne de îmbolnăvire.
Medicul promite celorlalţi membri ai
familiei bolnavei că va aduce mai multe alimente şi saltele pentru a-i ajuta să
treacă peste perioada de monitorizare în carantină. „Nu poţi să faci această
muncă dacă îţi lipseşte empatia. Încerc să înţeleg durerea prin care trec oamenii.
La început, răspunsul la epidemie a venit cu întârziere şi unele dintre
emailurile pe care le-am trimis au fost disperate. Dar acum cred că ţara s-a
ridicat la înălţimea provocării. Am sfidat estimarea că jumătate de milion de
oameni vor muri. Ne-am descurcat şi am reuşit, ceea ce e, de fapt, cu nimic mai
prejos de un miracol. Cred că o să câştigăm curând“, spune Fallah, pentru BBC.
Dar această încredere trebuie temperată de o
anxietate reziduală, de realizarea că Liberia nu îşi poate permite să se
complacă în etapele finale ale luptei împotriva Ebola. Graniţele ţării au fost
redeschise, iar Guineea şi Sierra Leone încă se chinuiesc să ţină sub control
virusul.
Planul Marshall în Africa?
Ellen Johnson Sirleaf, preşedinta Liberiei,
a cerut lansarea unui plan Marshall pentru cele trei ţări masiv afectate de
Ebola din Africa de Vest. Intervenţia şefului de stat vine după ce Sierra Leone
a primit în regim de urgenţă peste 52 de milioane de lire pentru a încheia
epidemia şi pentru perioada de recuperare. FMI a promis un pachet de ajutor
financiar de 187 de milioane de dolari pentru Sierra Leone. La nivel internaţional,
cinci miliarde de dolari fuseseră promise de donatori, dar mai puţin de jumătate
din promisiuni au fost materializate. În jur de 600 de delegaţi din întreaga
lume s-au întâlnit la Brussels la 3 martie a.c. să pună la punct o strategie pe
termen lung pentru a eradica boala. Aproape 10.000 de oameni şi-au pierdut viaţa
în această epidemie, majoritatea din Guineea, Liberia şi Sierra Leone.
Neglijenţă în Guineea
Veştile recente din Guineea încă arată slăbiciunea
sistemului sanitar din această ţară. Cel puţin 50 de teste de sânge pentru
Ebola au fost făcute de mântuială în ianuarie şi februarie, ceea ce a făcut ca
patru persoane infectate cu Ebola să fie trimise de-acasă. Două au murit de
boală, după cum a declarat pentru Reuters coordonatorul luptei împotriva Ebola
din Guineea.
Reprezentanţi ai autorităţilor au explicat
reporterilor că erorile au fost înregistrate la două unităţi de tratament,
ducând la 52 de teste făcute prost, din cauza cărora mai multe persoane sănătoase
au fost expuse virusului. Dr. Sakoba Keita, coordonatorul acţiunilor anti-Ebola
din Guineea, a confirmat existenţa erorilor de realizare a testelor de
diagnostic, dar dă cifre mai mici: 23 de pacienţi afectaţi.
Greşelile au apărut la Coyah, unde există o
unitate de tratament guvernamentală, sprijinită de voluntarii trimişi de Cuba, şi
în Conakry, unde Médicins Sans Frontières coordonează un centru de Ebola în cadrul
complexului spitalicesc Donka. În ambele cazuri, personalul a pus mostrele de
sânge în eprubete necorespunzătoare, deteriorând specimenele. Testele s-au
întors negative şi pacienţii au fost externaţi. Cel puţin şase au fost ulterior
depistaţi ca fiind infectaţi, când testele au fost repetate.
În Guineea, cea mai mare epidemie de Ebola
din istorie a omorât deja peste 2.000 de oameni, dar incidenţa cazurilor a scăzut
dramatic în ultima lună. Până la jumătatea lunii aprilie, preşedintele Alpha
Conde vrea să atingă ţinta de zero cazuri. Anul acesta sunt alegeri prezidenţiale.
Ţara a primit însă mai puţin ajutor financiar decât celelalte două state sever
afectate de epidemie: 266 de milioane de dolari în promisiuni (adică jumătate
din cât a fost promis pentru Sierra Leone şi o treime din totalul Liberiei).