Renumitul astrofizician Stephen Hawking (foto) a murit miercuri, la vârsta de 76 de ani. Omul de știință britanic lasă moștenire umanității o serie de teorii revoluționare privind natura universului, dar și o poveste de viață incredibilă, o pildă a triumfului intelectului și spiritului uman în fața suferinței. La doar 21 de ani, Hawking a fost diagnosticat cu scleroză laterală amiotrofică, o boală neurodegenerativă progresivă care are o speranță medie de viață de la diagnostic de numai trei ani. Fizicianul britanic a trăit 55 de ani cu acest diagnostic. „Sunt sigur că handicapul meu are o legătură cu celebritatea mea. Oamenii sunt fascinați de contrastul dintre capacitățile mele fizice foarte limitate și natura extrem de vastă a universului pe care îl studiez”, declara omul de știință. La zece ani de la primirea diagnosticului, Hawking a devenit unul dintre cei mai tineri membri ai Royal Society. Cinci ani mai târziu, la 37 de ani, a devenit Lucasian Professor la Universitatea Cambridge – titlu ce fusese deținut anterior (și) de Isaac Newton.

Considerat una dintre cele mai strălucite minți ale omenirii, Hawking a pus bazele unei teorii conform căreia găurile negre au o durată de viață limitată, formarea de cupluri particulă–antiparticulă ducând la „consumarea” acestora prin emitere de radiații, un fenomen ce poartă numele de „radiație Hawking”. Ulterior, astrofizicianul a revenit asupra acestei teorii, stipulând că radiațiile se emit indiferent de natura proceselor care se petrec în interiorul găurii negre – un principiu ce contrazice legile mecanicii cuantice.

A publicat o serie de lucrări și cărți despre natura și originile universului, atât pentru oameni de știință, cât și pentru neinițiați. Cartea sa, „Scurtă istorie a timpului”, a fost tradusă în 35 de limbi și s-a vândut în peste zece milioane de exemplare, fiind cel mai bine vândută carte de știință din toate timpurile. În paginile sale, profesorul a reușit să expună principii și teorii complexe de astrofizică într-o manieră accesibilă omului de rând.

Australia a reușit să reducă drastic numărul de cazuri de cancer de col uterin în doar zece ani, prin implementarea unui program extins de vaccinare HPV în școli. Infecția cu HPV este principala cauză a celor mai multe forme de cancer de col uterin – până la 99,9% din cazuri. În 2007, guvernul australian a lansat o campanie națională de vaccinare HPV în școli. Inițial, vaccinul a fost oferit fetelor cu vârste între 12 și 13 ani, apoi, din 2013, a fost administrat și băieților. Adolescenții până în 19 ani puteau beneficia, la rândul lor, de două doze gratuite de vaccin, chiar dacă depășiseră vârsta optimă pentru imunizare.

La zece ani după inițierea campaniei naționale de vaccinare HPV în școli, incidența infecției cu tulpinile din vaccin, în rândul femeilor cu vârsta între 18 și 24 de ani (din generația celor care au beneficiat de imunizare), a scăzut dramatic, de la 22,7% la doar 1,5%, relatează The Guardian citând un studiu publicat recent în Journal of Infectious Diseases. Vaccinul HPV se află pe lista OMS de medicamente esențiale și face parte din schema de vaccinare recomandată de organizație în toate țările lumii.

În Qatar, șapte din zece persoane sunt supraponderale sau obeze – dublul mediei de la nivel global. De asemenea, prevalența diabetului, a dislipidemiilor și a deficienței de vitamina D este anormal de mare, conform unui raport anual dat publicității zilele trecute de Qatar Biobank, titrează cotidianul Qatar Tribune. Statul din Golf este unul dintre cele mai bogate din lume, însă factorii genetici, sociali, culturali și de mediu au dus la creșterea prevalenței așa-ziselor „boli ale bunăstării”. Astfel, 17% din cetățenii Qatarului au diabet; 83% din persoanele intervievate au declarat că duc un stil de viață sedentar, în timp ce 41% au declarat că nu fac mișcare deloc, iar aproape jumătate au recunoscut că mănâncă de la fast-food de mai mult de trei ori pe săptămână.

Ulterior publicării acestor date îngrijorătoare, autoritățile guvernamentale și sanitare au planificat să-și intensifice eforturile în lupta cu obezitatea. Prof. dr. Abdul-Badi Abou-Samra, directorul comitetului național de diabet, încearcă să folosească medii de comunicare informale și neconvenționale pentru a educa populația. De exemplu, s-a propus organizarea unor cursuri la care liderii spirituali ai comunității – imamii – să fie instruiți să folosească exemple din religie pentru a-și convinge enoriașii să adopte un stil de viață mai sănătos, fără excese alimentare.

Islanda își propune să identifice și să trateze toate cazurile de infecție cu virusul hepatitic C (HCV) din țară, în cadrul unui program avansat de screening și tratament, al cărui scop final este eradicarea completă a infecției. Islanda are o populație de 330.000 de locuitori și o prevalență a infecției cu HCV de 0,3%, adică în jur de 800–1.000 de pacienți. Programul, intitulat TraP Hep C, își propune să identifice toți pacienții infectați și să le ofere acces la medicația antivirală directă, indiferent de stadiul fibrozei sau de comorbiditățile asociate.

Programul include un model multidisciplinar de sănătate publică, axat pe cooperarea între guvern, serviciile de sănătate, sistemul de penitenciare și organizațiile comunitare. Se prioritizează depistarea și inițierea tratamentului în cazul pacienților cu risc crescut de transmitere a infecției – utilizatorii de droguri injectabile. Un articol în care se prezintă detaliile acestui program național a fost publicat săptămâna trecută în Journal of Internal Medicine. Oferind acces la tratament tuturor pacienților, se estimează că Islanda va eradica infecția cu HVC cu mult înainte de 2030 – anul ales de Organizația mondială a sănătății (OMS) ca țintă internațională pentru eradicarea hepatitei C.

În primele douăsprezece luni de la inițierea programului, au fost evaluați deja mai mult de jumătate din pacienții infectați cu HVC. „Deocamdată, acest proiect a avut ecouri foarte bune în rândul pacienților. Ne dorim să finalizam prima fază a programului – care presupune evaluarea tuturor cazurilor de infecție cu HVC din țară – până la sfârșitul anului 2018”, a declarat dr. Magnus Gottfredsson, autorul principal al programului, într-un comunicat emis de Wiley, editorul revistei.