Relevanţa semnelor ecografice în sindromul Down
Diverse detalii ale fătului, descoperite la
examenul ecografic în al doilea trimestru de sarcină, pot indica sindromul
Down: ventriculomegalia cerebrală laterală, absenţa sau hipoplastia osului
nazal, creşterea grosimii pliului nucal, focarul hiperecogen intracardiac,
prezenţa aberantă a arterei subclavii drepte, intestinul hiperecogen, uşoară
hidronefroză şi scurtarea humerusului sau femurului. O metaanaliză1
a articolelor pe acest subiect, realizată la King’s College din Londra şi
publicată online în Ultrasound in
Obstetrics & Gynecology, a căutat să stabilească cum influenţează
aceste semne riscul de boală.
Deşi majoritatea nu influenţează prea mult
riscul de apariţie a sindromului, echipa a descoperit că multe semne sunt
asociate cu riscuri crescute: astfel, ventriculomegalia cerebrală, grosimea
crescută a pliului nucal şi existenţa arterei subclavii aberante cresc
riscurile de trei-patru ori, iar absenţa sau hipoplastia osului nazal – de şase-şapte
ori. Astfel, identificarea oricăruia dintre aceste semne trebuie să determine
specialistul să caute şi alte anomalii. Totodată, absenţa tuturor semnelor
importante scade de şapte ori riscul de a naşte un copil cu sindrom Down.
Impactul consumului de melamină
În urmă cu câţiva ani, în China, melamina
ilegal adăugată în lapte şi lapte praf, pentru a simula un conţinut crescut de
proteine, ducea la moartea câtorva copii din cauza insuficienţei renale şi la
îmbolnăvirea altor sute de mii. O echipă de cercetători a publicat săptămâna
aceasta în Science Translational Medicine
un articol2 care ar putea explica legătura, la anumiţi indivizi,
dintre compusul industrial şi insuficienţa renală.
În studiul desfăşurat pe şobolani, cercetătorii
au descoperit că melamina este transformată de anumite bacterii din intestin (Klebsiella spp.) în acid cianuric,
care, împreună cu melamina şi acidul uric, formează calculi în rinichi şi căile
urinare, ducând la insuficienţă renală. Având în vedere că mai puţin de 1% din
copiii care au consumat laptele contaminat au avut aceste probleme, se poate
specula că în intestinul acestora erau prezente astfel de bacterii care
metabolizează melamina.
Cercetarea demonstrează felul în care
compoziţia florei intestinale influenţează reacţia organismului la medicamente,
alimente şi substanţe chimice.
Creşte numărul naşterilor multiple afectate de anomalii
congenitale
Un studiu3 publicat săptămâna
trecută în BJOG: An International Journal
of Obstetrics & Gynaecology cercetează felul în care schimbarea proporţiei
naşterilor multiple a afectat prevalenţa anomaliilor congenitale rezultate din
naşteri multiple. Cercetarea s-a întins pe mai mult de două decenii (1984–2007)
în 14 ţări europene şi a înregistrat peste 5,4 milioane de naşteri, folosind şi
date din reţeaua europeană de supraveghere a anomaliilor congenitale (EUROCAT).
Studiul a relevat o creştere cu aproximativ
50% a ratei naşterilor multiple; 3% din totalul naşterilor din perioada studiată
au fost reprezentate de astfel de naşteri, iar din totalul de peste 148.000 de
cazuri cu anomalii congenitale majore, 3,8% au provenit din naşteri multiple.
Prevalenţa anomaliilor congenitale la naşteri multiple a crescut de la 5,9 la 10,7
la 10.000 de naşteri, iar riscul de anomalii congenitale a fost cu 27% mai
crescut în naşterile multiple faţă de cele unice. Potrivit autorilor, creşterea
numărului naşterilor multiple se poate explica prin schimbarea vârstei
maternale şi folosirea tehnicilor de reproducere asistată, contribuţia acestora
la riscul anomaliilor congenitale necesitând însă cercetări suplimentare.
Reluarea
studiilor asupra gripei aviare
Într-o scrisoare4 publicată
simultan în revistele Science şi Nature, un grup de 40 de oameni de ştiinţă
din universităţi din toată lumea au anunţat încheierea moratoriului voluntar
asupra cercetărilor legate de transmiterea virusului gripei aviare, declarat în
urmă cu un an. Măsura fusese luată pentru a răspunde îngrijorărilor exprimate inclusiv
de OMS, cu privire la posibilele riscuri şi întrebuinţări greşite ale acestor
cercetări. În timpul scurs, OMS a emis recomandări cu privire la condiţiile de
biosiguranţă, iar autorităţile din mai multe state au revizuit, la rândul lor,
condiţiile de biosiguranţă, biosecuritate şi finanţare potrivite pentru desfăşurarea
unor astfel de studii de laborator pe virusuri H5N1 modificate.
Potrivit semnatarilor, cercetarea
transmiterii H5N1 este esenţială pentru pregătirea în cazul unei pandemii şi
pentru înţelegerea adaptării virusurilor gripale la mamifere, reluarea
studiilor, cu aprobarea guvernelor şi în condiţii de siguranţă, ţinând de
responsabilitatea pentru sănătatea publică. Autorii consideră că nivelul trei
de biosiguranţă cu îmbunătăţiri (BLS 3+) sau BLS 4 sunt potrivite pentru astfel
de cercetări. Totodată, ei subliniază că, deşi asemenea studii nu sunt lipsite
de riscuri, acestea sunt depăşite de beneficii, în condiţiile în care există
posibilitatea ca în natură să apară un virus H5N1 capabil de a se transmite la
mamifere.
Efectul
măsurilor de sănătate publică
În 1998, guvernul Marii Britanii a decis
restricţionarea numărului de tablete din cutiile de paracetamol la 32 pentru
cele vândute în farmacii şi la 16 pentru cele vândute în alte locuri, ca urmare
a faptului că supradozele cu acest medicament reprezintă frecvent o metodă de
sinucidere şi o cauză a insuficienţei hepatice. Un studiu5 recent publicat în BMJ a căutat să stabilească impactul pe termen lung pe care măsura
l-a avut în Anglia şi Ţara Galilor asupra morţilor prin otrăvire (în special
sinucidere) şi asupra numărului pacienţilor internaţi cu insuficienţă hepatică.
Numărul deceselor în care a fost implicat
paracetamolul a scăzut cu 43% în 11 ani de la introducerea noii legislaţii, iar
cel al internărilor pentru transplanturi hepatice necesare ca urmare a
efectelor medicamentului a scăzut cu 482 (61%). Chiar şi în aceste condiţii,
anual se înregistrează în medie 121 de decese din cauza supradozei de
paracetamol, cercetătorii sugerând, pentru scăderea acestora, aplicarea mai
riguroasă a legii, reducerea suplimentară a dimensiunii cutiilor şi chiar a conţinutului
de substanţă din tablete (cu condiţia ca aceasta să nu le afecteze acţiunea
analgezică).
