Dovezi vs. credinţe
Una din credinţele
împământenite în medicină se referă la intervenţiile cu viză curativă pentru
cancer: cu cât mai precoce, cu atât mai bine şi, de asemenea, cu cât e mai amplă
rezecţia, cu atât mai scăzut este riscul de recidivă. Ei bine, dacă nimeni nu
se îndoieşte de justeţea diagnosticului şi a intervenţiei terapeutice precoce,
se pare că amploarea rezecţiei nu garantează neapărat cele mai bune rezultate.
O analiză1 publicată lunea
aceasta în Cancer – revistă editată
de American Cancer Society, a comparat rezultatele la distanţă ale mastectomiei
cu cele ale chirurgiei conservatoare a sânului (sectorectomie) cu radioterapie
adjuvantă, în cancerul de sân diagnosticat în stadii precoce (I sau II). Au
fost incluse în studiu 112.154 de cazuri operate în California în intervalul
1990–2004 şi urmărite postoperator până în 2009. Rezultatele obţinute sunt
surprinzătoare: femeile care au suferit o mastectomie au avut un risc mai mare
de deces prin afecţiuni cardiovasculare sau de altă natură, în comparaţie cu
femeile la care rezecţia chirurgicală a fost limitată. De altfel, supravieţuirea
mai bună a grupului tratat chirurgical conservator a fost observată la toate
grupele de vârstă şi la toate tipurile de cancer de sân; beneficiul maxim al
sectorectomiei a fost observat la femeile de peste 50 de ani, cu cancer de sân
hormonosensibil, la care riscul de deces prin cancer de sân a fost cu 14% mai
mic decât la grupul similar tratat prin mastectomie.
Concluzia studiului, că tratamentul
chirurgical conservator însoţit de radioterapie constituie o bună alegere
pentru terapia cancerului de sân în stadiile I–II, vine în contextul în care
tendinţa ultimilor ani a fost de a recomanda şi alege mastectomia chiar şi
pentru formele de cancer de sân foarte mici, în stadiile iniţiale, din cauza
credinţei (false) că mastectomia ar asigura invariabil rezultate postoperatorii
superioare.
Promisiuni
în demenţa vasculară
Primul număr din acest an al colecţiei de
meta-analize şi analize sistematice realizate de Cochrane Collaboration, sursă considerată cea mai respectabilă în
domeniul medicinii bazate pe dovezi, vine cu noutăţi în privinţa terapiei
pentru demenţa vasculară. Astfel, analiza2 rezultatelor obţinute în şase
studii clinice randomizate, implicând 597 de cazuri, dată publicităţii
miercurea aceasta, relevă că pacienţii cu demenţă vasculară ar putea beneficia
de tratamentul cu Cerebrolysin.
Acesta este un preparat peptidic produs din proteine purificate obţinute din
creier de porc prin fracţionare enzimatică standardizată; amestecul de peptide
cu masă moleculară mică (80%) şi aminoacizi liberi (20%) are o activitate potenţial
neurotrofică şi neuroprotectoare.
Analiza realizată de cercetătorii chinezi a
relevat că, în comparaţie cu tratamentul standard sau cu placebo, administrarea
de Cerebrolysin a îmbunătăţit
semnificativ funcţia cognitivă, evaluată clinic prin diverse metode, iar
efectul asupra stării clinice a pacienţilor, deşi pozitiv, a fost unul modest.
Doar două din cele şase studii au urmărit şi efectele administrării pe termen
lung, care e posibil să se asocieze cu beneficii mai pronunţate. În plus,
tratamentul cercetat s-a dovedit bine tolerat şi lipsit de efecte adverse
grave. Concluzia analizei este că medicamentul este unul promiţător, dar numărul
mic al studiilor clinice de până acum şi administrarea i.v. fac ca tratamentul să nu fie încă recomandat de rutină pentru
tratamentul demenţei vasculare.
De interes pentru publicul român, unul din
cele şase studii clinice incluse în analiza Cochrane
a fost condus de profesorul clujean Dafin Mureşanu, rezultatele fiind apoi
publicate în Journal of the Neurological
Sciences (2008 şi 2010).
Acidul
folic este sigur pe termen lung
Revista britanică The Lancet a publicat vinerea trecută rezultatele unei meta-analize3 privind corelaţia existentă între suplimentarea alimentelor cu acid folic
şi riscul de cancer. Din 13 studii randomizate controlate, a rezultat un lot de
aproape 50.000 de persoane, care au urmat tratament cu acid folic timp de cel
puţin un an. Deşi concentraţiile plasmatice ale acidului folic au fost de circa
patru ori mai mari decât în grupul de control, nu s-a înregistrat nicio diferenţă
în incidenţa cancerului şi nici vreo tendinţă de creştere a incidenţei
patologiei oncologice în cazul prelungirii tratamentului cu acid folic.
Studiul furnizează indirect un răspuns
privind siguranţa fortificării făinii cu acid folic pentru prevenţia defectelor
de tub neural, practicată în unele ţări, însă nu în altele, tocmai de teama
unui posibil risc de cancer. Mai trebuie adăugat că meta-analiza a vizat corelaţia
dintre cancer şi niveluri de acid folic cu mult mai ridicate decât cele obţinute
prin fortificarea făinii.
SLA –
prevenită cu fructe viu colorate
Un studiu4 publicat marţi, în Annals of Neurology, revistă ce apare
sub egida American Neurological Association şi Child Neurology Society, a
revelat un posibil rol protector al carotenoizilor în prevenirea sau
întârzierea instalării sclerozei laterale amiotrofice (SLA). Astfel,
betacarotenul şi luteina au fost asociate cu efectele benefice, în vreme ce
licopenul, beta-criptoxantina şi vitamina C nu au influenţat riscul de SLA.
Studiul de faţă a coroborat datele obţinute
din cinci studii prospective largi, totalizând peste un milion de participanţi.
Conducătorul studiului, prof. dr. Alberto Ascherio, de la Harvard School of
Public Health, a subliniat că „înţelegerea impactului consumului de alimente
în SLA este important; studiul nostru este unul dintre cele mai mari de până
acum, care şi-au propus să examineze rolul antioxidanţilor alimentari în prevenţia
SLA“.
Carotenoizii, provitamine A, dau fructelor şi
legumelor culorile aprinse de portocaliu, roşu sau galben. Luteina se găseşte
în legumele colorate verde închis, precum spanacul şi varza creaţă.
