Inspiraţi de virusuri

   Imitarea virusurilor – deosebit de eficiente în ţintirea celulelor şi transferarea unor proteine în interiorul acestora – ar putea fi o modalitate de livrare a medicamentelor către celulele canceroase. În cadrul unei întâlniri recente a American Chemical Society, o echipă cuprinzând cercetători de la Institutul Naţional pentru Cancer din SUA a prezentat date despre o nanoparticulă autoasamblantă integral sintetică, asemănătoare unui virus. Ei au construit din aminoacizi o moleculă asemănătoare unei proteine transmembranare, care se autoasamblează în soluţie în nanoparticule sferice. Nanoparticulele pot fuziona cu celulele prin intermediul receptorilor şi ar putea fi folosite pentru a încapsula medicamente, însemnând că s-ar putea crea particule care să ţintească specific celulele canceroase şi deci să-şi descarce precis încărcătura chimioterapică la nivelul tumorii. În prezent, echipa lucrează pentru testarea acestor nanoparticule la un model animal.

Hematii-senzor

   Mulţi pacienţi, printre care diabeticii, trebuie să-şi monitorizeze regulat diferiţi parametri sanguini, însă recoltarea probelor de sânge este invazivă şi oferă de fiecare dată un singur rezultat. O echipă de la Universitatea Missouri din Statele Unite a reuşit să transforme hematiile în senzori cu durată lungă de viaţă, care pot monitoriza în timp real anumite aspecte ale biochimiei sanguine. Lumina aproape infraroşie penetrează pielea şi poate activa moleculele fluorescente circulante în sânge, care pot fi detectate – ca şi schimbarea fluorescenţei prin modificări chimice – de dispozitive externe de monitorizare. Cum însă coloranţii fluorescenţi pot fi toxici şi nu rezistă mult timp în organism, aceştia – mai precis, un senzor pentru determinarea pH-ului – au fost introduşi în globule roşii, prin incorporarea lor într-o soluţie care creşte volumul celulor prin deschiderea unui por. Teoretic, aceste celule-senzor ar putea fi injectate înapoi la pacient, apoi monitorizate, înlocuind astfel mai multe recoltări invazive cu o singură injecţie, protejând senzorii de răspunsul imun şi asigurând supravieţuirea acestora în organism până la două-trei luni. Orice component sanguin – printre care şi glucoza – care poate intra în hematii poate, în teorie, să fie detectat prin folosirea colorantului corespunzător.

Părerea asiguraţilor. În Canada
   Într-un sondaj recent dat publicităţii, comandat de Asociaţia Medicală Canadiană (AMC), Fundaţia Canadiană pentru Cercetare în Serviciile de Sănătate (FCCSS) şi Institutul pentru Economie Sanitară, se arată că 36% din respondenţi n-au beneficiat de îngrijirile medicale necesare din lipsa asigurării acoperitoare, iar 34% au membri ai familiei în aceeaşi situaţie. Cele mai mari decalaje au fost înregistrate la persoanele cu venituri mici, femei, şomeri şi angajaţii fără normă întreagă. Aceasta se explică, potrivit preşedintelui AMC, prin faptul că sistemul de asigurări, care acoperă numai îngrijirile oferite de medici şi spitalizarea, a fost înfiinţat în perioada în care acestea erau principalele forme de tratare a pacienţilor, pe când în prezent tot mai mulţi canadieni sunt trataţi prin intervenţii chirurgicale avansate şi noi preparate farmaceutice. Două treimi din cei peste 2.000 de respondenţi s-au arătat îngrijoraţi de posibilitatea reducerii, în următorii ani, de către guvern, a serviciilor medicale asigurate; 82% din cei chestionaţi deţin o formă de asigurare medicală suplimentară. Jumătate din respondenţi sprijină un program public suplimentar finanţat prin creşterea taxelor. Faptul că oamenii nu-şi permit îngrijirile de care au nevoie se traduce, potrivit directoarei FCCSS, în costuri mai mari, atât prin reducerea productivităţii, cât şi prin creşterea cheltuielilor medicale ulterioare.