În România există, la momentul actual, în jur de 1.100 de medici specialiști în medicină fizică și de reabilitare, atât în orașe, cât și în stațiunile balneare. În cadrul medicinei fizice (care folosește terapia cu agenți fizici) sunt incluși și factorii naturali terapeutici (incluzând astfel și balneologia). Astfel, având în vedere acest număr mare de specialiști din domeniu, a apărut necesitatea introducerii unor programe de studii care să se adreseze unor probleme specifice întâlnite de către aceștia în practica medicală zilnică.

La 17 februarie, au fost publicate, pe site-ul oficial al Societății Române de Reabilitare Medicală, completările aduse la Catalogul național de programe de studii complementare. Conform Ord. m. s. nr. 179 din 29 ianuarie 2018, au fost introduse trei noi programe de studii complementare în vederea obținerii atestatelor de către medici. Comisia de specialitate medicină fizică și de reabilitare a Ministerului Sănătății, condusă de prof. dr. Mihai Berteanu, a propus completarea și modificarea Ord. m. s. nr. 418 din 20 aprilie 2005 privind aprobarea Catalogului național de programe de studii complementare în vederea obținerii de atestate de către medici, medici dentiști și farmaciști, precum și a Normelor metodologice de organizare și desfășurare a acestora. Au fost introduse următoarele noi atestate de studii complementare: ecografia musculoscheletală în reabilitarea medicală; electromiografia în reabilitarea medicală și, respectiv, terapia durerii în reabilitarea medicală. Pentru ultimele două programe, responsabil național este prof. dr. Mihai Berteanu, în timp ce conf. dr. Delia Cinteză îl coordonează pe primul. Domeniile abilităților dobândite prin atestatele amintite se adresează în special medicilor (specialiști și primari) din următoarele specialități: medicină fizică și de reabilitare, medicină sportivă, neurologie, ortopedie și traumatologie, reumatologie.

De ce în denumirea atestatelor este cuprinsă și reabilitarea medicală ne-a explicat prof. dr. Mihai Berteanu, șeful Clinicii de recuperare, medicină fizică și balneologie de la Spitalul Universitar de Urgență Elias București. „Fiecare din aceste trei domenii – EMG (electromiografie), ecografie și terapia durerii în medicina fizică și de reabilitare – au o serie de particularități pe care le regăsim doar în cadrul specialității noastre. Practic, tematica cursurilor existente, acceptată de alte specialități, pentru EMG, ecografie musculoscheletală și terapia durerii, a fost adaptată și s-a pus accentul pe aspectele particulare ale specialității.” Astfel, EMG kineziologică (studierea activității electrice a mușchiului în mișcare) reprezintă elementul particular. Este important biofeedbackul electromiografic. De asemenea, se asociază stimularea magnetică repetitivă cu răspuns la nivel muscular și se practică stimulare electrică pentru injectarea de toxină botulinică (pentru mușchiul spastic). Se folosește ghidajul ecografic pentru injectare la nivel articular sau periarticular sau pentru injectarea de toxină botulinică pentru musculatura spastică la adulți și copii, dar și pentru blocurile de nervi periferici în scop terapeutic sau diagnostic. O altă utilizare a ecografiei este reprezentată de cuantificarea ecointesității mușchiului prin analiza scalei de gri, în special pentru mușchiul spastic. La terapia durerii, în afară de elementele întâlnite în cadrul unui curs, se adaugă aspectele care privesc agenții fizici implicați în această terapie (electroterapia antialgică, aplicarea laserului și a ultrasunetelor, exercițiul terapeutic, inclusiv factorii naturali terapeutici).

Conf. dr. Adrian Bighea (Craiova), președintele Societății Române de Reabilitare Medicală, întrebat despre beneficiul introducerii acestor trei noi programe de studii complementare, ne-a declarat că, având în vedere că anul trecut a fost modificată curricula rezidențiatului în medicină fizică și de reabilitare, aceste atestate sunt binevenite. Curricula cuprinde acum o serie de stagii de pregătire ce au ca temă domeniul acestor programe de studii complementare. Dar, pentru a putea susține aceste cursuri, va mai trece timp, fiind necesară o perioadă pentru a pune la punct anumite detalii organizatorice.

Pentru a avea acces la un curs, în prezent, este necesar un timp îndelungat de așteptare, uneori chiar de doi ani, lucru confirmat și de conf. dr. Ioan Onac, șeful secției de balneologie a Spitalului Clinic de Recuperare Cluj-Napoca. „Accesul la aceste cursuri este foarte dificil, medicii rezidenți și specialiști așteaptă uneori ani în șir. Astfel, pentru a încerca să formăm acești medici, am introdus aceste cursuri de abilitare, ca să le permită, de exemplu, să facă o infiltrație ghidată ecografic. Pentru aceasta, nu e nevoie să facă din nou tot cursul de ecografie generală.” De asemenea, conf. dr. Ioan Onac consideră că modelul de curriculă europeană trebuie aplicat și la noi.
Prin intermediul acestor competențe se scontează că va crește calitatea actului medical.