Descentralizarea
realizată după ureche, în România, a făcut să avem un sistem de sănătate fragmentat,
orientat strict pe tratamentul bolilor acute şi al urgenţelor, afirma prof. dr.
Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR), la
Adunarea generală a acestei organizaţii profesionale, care a avut loc la Bucureşti,
la finalul săptămânii trecute. Cu alte cuvinte, spune acesta, „noi tratăm afecţiunea
acută, am pus la punct sistemul de urgenţă, zboară elicopterul, sirenele se
aud, am dus pacientul şi l-am stabilizat la UPU (…) dar, mai departe, ce se
întâmplă cu el, cine îl coordonează?“.
Ce
este de făcut? În primul rând, în viziunea preşedintelui CMR, sunt necesare
nişte strategii intersectoriale, care să includă toţi actorii ce pot influenţa
calitatea vieţii unui cetăţean din România. În acest sens, acesta spune că vor
fi începute proiecte de realizare a unor reţele multifuncţionale formate din
medici de familie şi medici specialişti, care să gestioneze pacientul – „un fel
de management al pacientului şi nu al bolii“. „Noi deja am început să facem
instruiri de acest gen cu medici de familie şi medici specialişti, începem să pătrundem
şi în spitale să le explicăm acest lucru şi încet, încet, în câţiva ani să
schimbăm această modalitate de lucru, fără să avem nevoie de niciun fel de susţinere
financiară de la nimeni“, explică profesorul Astărăstoae.
În
altă ordine de idei, cu aceeaşi ocazie, preşedintele CMR a afirmat că intrarea
în vigoare a mult discutatului pachet de servicii medicale de bază va fi amânată
cu o lună, deoarece „am văzut că 99% din reformă era rezolvată din februarie,
dar 1%, esenţialul – partea tehnică –, nu era gata şi nici nu era timpul
efectiv de a se schimba ceva“. Din punctul de vedere al CMR, exprimat prin
vocea preşedintelui său, începând cu luna ianuarie ar fi trebuit să se
analizeze propunerea de pachet şi să se îndrepte urgent ce se putea îndrepta,
iar restul să fie discutat „pe îndelete“, pentru că, din punctul său de vedere,
„strict personal“, „pachetul a fost unul strict teoretic, luat din diferite cărţi,
ca şi strategia (...), care nu ţine cont de sistemul de sănătate românesc, de
starea economico-socială a cetăţenilor din România, de indicatorii de
morbiditate din diferitele regiuni ale ţării şi inechităţile care există în
acele regiuni“.
Pe
de altă parte, dr. Nicolae Bănicioiu, noul ministru al sănătăţii, prezent la
această reuniune, a afirmat că nu se poate discuta doar pe un segment, ci
trebuie avută în vedere o discuţie de ansamblu şi o schimbare în ansamblu: „Nu
vreau să mă grăbesc în a promite o reformă făcută în grabă, care să rămână doar
la stadiul de declaraţii politice. Nu este posibil ca un sistem atât de
important să fie guvernat de o lege care are o mie şi ceva de amendamente, pe
care (...) nici nu mai poţi s-o înţelegi, dar s-o mai şi aplici. Este evident că
o schimbare, dacă ne-o dorim serioasă şi profundă, trebuie să înceapă cu legea
fundamentală a sistemului“. El a asigurat auditoriul că principalul său
partener de consultare, dar şi de luare a măsurilor în domeniul sanitar va fi
CMR, prin reprezentanţii săi. În încheiere, ministrul Bănicioiu şi-a exprimat
speranţa ca pe perioada mandatului său, MS, CNAS şi Agenţia Naţională a
Medicamentului să aibă păreri comune, pentru că, spunea acesta, dacă vor avea o
viziune comună vor fi mult mai uşor de implementat măsurile decise.
