Publicat
în cel mai recent număr din The Lancet*, studiul european asupra consecinţelor
chirurgicale (EuSOS), finanţat de Societatea Europeană de Terapie Intensivă şi
Societatea Europeană de Anesteziologie, a avut ca obiectiv descrierea ratelor
de mortalitate şi a modelului de folosire a resurselor de terapie intensivă
pentru pacienţii supuşi intervenţiilor chirurgicale necardiace în mai multe ţări
ale continentului. Cercetarea prospectivă, probabil prima internaţională de
mare amploare cu acest scop, s-a desfăşurat pe parcursul unei săptămâni din
aprilie 2011 şi a cuprins 46.539 de pacienţi consecutivi cu vârsta de peste 16
ani, internaţi şi operaţi în 498 de spitale din 28 de ţări, cu o perioadă maximă
de urmărire de 60 de zile. Nu au făcut obiectul studiului pacienţii care au
suferit intervenţii cardiace, neurochirurgicale, obstetrice sau proceduri
radiologice.
Rezultatele
arată că 4% dintre aceşti pacienţi au
decedat înainte de a părăsi spitalul, o rată mai mare decât cea la care se aşteptaseră
cercetătorii – puţinele estimări existente anterior sugerau o mortalitate
globală între 1 şi 2%. Comparativ, potrivit altor date, la pacienţii supuşi
intervenţiilor cardiace, care prin definiţie au comorbidităţi severe şi sunt
internaţi de rutină la terapie intensivă, rata mortalităţii este de doar 2%.
Ratele de mortalitate au variat foarte mult, între 1,2% în Islanda şi 21,5% în
Letonia. Faţă de Marea Britanie, luată ca referinţă, Polonia, Letonia, România şi
Irlanda au avut rate crescute, chiar şi după ajustarea datelor. Aceste
rezultate s-ar putea datora diferenţelor culturale, demografice, socioeconomice
şi politice dintre ţări, care ar putea afecta sănătatea populaţiei şi
rezultatele îngrijirii medicale. Remarcabil este faptul că 73% din cei decedaţi nu au fost internaţi la terapie intensivă
postoperator; dintre cei care au murit după ce au trecut pe la terapie
intensivă, 43% fuseseră apoi transferaţi pe secţiile normale. România a avut o rată de deces de 6,8%,
reprezentând 209 pacienţi din totalul de 1.298, şi a avut cel mai mare procent
de pacienţi internaţi la terapie intensivă, de 16,1%.
Autorii
menţionează alte cercetări, care au descris diferenţe între serviciile de sănătate
din Europa, în particular în privinţa numărului de paturi de terapie intensivă
(de exemplu, Germania are de şapte ori mai multe paturi decât Marea Britanie).
Alte studii arătau că mai puţin de o treime din pacienţii cu risc crescut, supuşi
intervenţiilor chirurgicale necardiace, sunt internaţi la terapie intensivă
postoperator în Marea Britanie, în ciuda mortalităţii ridicate. Potrivit
autorilor, rezultatele studiului EuSOS sugerează nevoia şi potenţialul de
implementare a unor măsuri pentru îmbunătăţirea deznodămintelor postoperatorii.
Cauzele acestor probleme ar putea fi mai bine înţelese prin folosirea unor
registre concepute pentru a obţine date privind calitatea îngrijirii şi
rezultatele clinice la pacienţii chirurgicali. Mortalitatea postchirurgicală
ridicată ar putea fi modificată prin schimbarea organizării sanitare.
*Pearse RM, Moreno RP, Bauer P, Pelosi P,
Metnitz P, Spies C, Vallet B, Vincent JL, Hoeft A, Rhodes A; European Surgical
Outcomes Study (EuSOS) group for the Trials groups of the European Society of
Intensive Care Medicine and the European Society of Anaesthesiology. Mortality after surgery in Europe: a 7
day cohort study.
Lancet. 2012 Sep 22;380(9847):1059-65. doi:
10.1016/S0140-6736(12)61148-9
