Newsflash
Știri

Mortalitate pe jumătate

de Dr. D. M. - aug. 8 2012
Mortalitate pe jumătate
   Peste 50% din decesele prin boli cardiovasculare din Europa pot fi evitate prin implementarea schimbărilor la nivelul populaţiei, precum taxarea şi reglementarea publicităţii. Pre­ven­ţia astfel condusă ar avea un impact mai mare asupra bolilor cardio­vasculare (BCV) decât abordările individualizate, conform Aso­ciaţiei Europene pentru Prevenţie şi Reabilitare Cardio­vas­cu­lară (EACPR) a Societăţii Europene de Cardiologie (ESC).
   BCV constituie principala cauză de deces în Europa, ducând la peste 4,3 milioane de morţi anual şi costând cel puţin 190 de miliarde de euro. Dar 80–90% din toate bolile cardiovasculare sunt prevenibile, conform ghidurilor de practică clinică ale societăţilor europene din 2012.
   Factorii sociali precum publicitatea, conţinutul de sare şi grăsimi al alimentelor procesate şi politicile agricole care susţin diete nesănătoase au creat un mediu dăunător, ce induce obiceiuri nesănătoase. Până acum, eforturile de prevenţie a bolilor cardiovasculare s-au concentrat pe schimbarea stilului de viaţă individual, dar impactul a fost nimim.
   De aceea, EACPR a recomandat schimbarea de paradigmă în prevenţia BCV prin abordarea populaţiei. În revista sa oficială – European Journal of Preventive Cardiology –  recomandă intervenţii bazate pe populaţie, prin guvernele locale şi naţionale, ţintite pe diete nesănătoase, lipsa activităţii fizice, fumat şi alcool.
   Există din ce în ce mai multe dovezi că schimbările mici în întreaga populaţie pot avea un impact mai mare asupra BCV şi pot salva mai multe vieţi decât schimbările stilului de viaţă al indivizilor la risc.
   Abordările individuale ale fumatului necesită motivarea celor dependenţi să renunţe, pe când interzicerea fumatului modifică mediul şi împinge populaţia în direcţia corectă. Prevenţia individualizată exacerbează inegalităţile sociale în sănătate, pe când schimbările structurale ţintite pe populaţie o scad. Schimbările structurale influenţează întreaga populaţie şi, deoarece nivelurile bolii sunt mai mari în grupurile dezavantajate, ele vor beneficia de cele mai mari reduceri.
   Pe de altă parte, prevenţia individuală îndeamnă fiecare cetăţean să acţioneze. Pentru persoanele prospere, educate este în general mai uşor să facă schimbări de comportament datorită încrederii în sine, a autoeficienţei (credinţa că pot face ceva), educaţiei, venitului şi timpului disponibile şi a considerării sănătăţii drept prioritate.
   Autorii argumentează că responsabilitatea pentru modificări structurale la nivelul populaţiei revine politicienilor, autorităţilor administrative şi profesioniştilor din sănătate.
   Strategiile includ taxarea, subvenţiile, reglementarea legală şi „împingerea uşoară“ către starea de normalitate a populaţiei.
  Recomandări: • obiceiurile alimentare sănătoase vor fi susţinute prin schimbări în politicile agricole, taxarea produselor cu zahăr şi grăsimi saturate şi subvenţionarea fructelor şi legumelor, reducerea sării şi a acizilor graşi trans în alimentele procesate, clarificarea etichetării alimentelor şi limitarea publicităţii pentru junk food • mediile complet fără fumat sunt sigura cale de a-i proteja pe nefumători; fumatul (activ şi pasiv) poate fi reglementat prin taxare, restricţii la vânzare şi consum, interzicerea publicitării, etichete de avertizare • activităţile fizice trebuie integrate în viaţa zilnică prin subvenţia transportului pu­blic şi realocarea spaţiului de drum pentru biciclete • consumul de alcool poate fi redus prin taxare, reglementarea publicităţii, disponibilitate scăzută, toleranţă legală şi socială redusă faţă de condusul auto în stare de ebrietate.
 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe