Peste 50% din decesele prin boli
cardiovasculare din Europa pot fi evitate prin implementarea schimbărilor la
nivelul populaţiei, precum taxarea şi reglementarea publicităţii. Prevenţia
astfel condusă ar avea un impact mai mare asupra bolilor cardiovasculare (BCV)
decât abordările individualizate, conform Asociaţiei Europene pentru Prevenţie
şi Reabilitare Cardiovasculară (EACPR) a Societăţii Europene de Cardiologie
(ESC).
BCV constituie principala cauză de deces în
Europa, ducând la peste 4,3 milioane de morţi anual şi costând cel puţin 190 de
miliarde de euro. Dar 80–90% din toate bolile cardiovasculare sunt prevenibile,
conform ghidurilor de practică clinică ale societăţilor europene din 2012.
Factorii sociali precum publicitatea, conţinutul
de sare şi grăsimi al alimentelor procesate şi politicile agricole care susţin
diete nesănătoase au creat un mediu dăunător, ce induce obiceiuri nesănătoase.
Până acum, eforturile de prevenţie a bolilor cardiovasculare s-au concentrat pe
schimbarea stilului de viaţă individual, dar impactul a fost nimim.
De aceea, EACPR a recomandat schimbarea de
paradigmă în prevenţia BCV prin abordarea populaţiei. În revista sa oficială – European Journal of Preventive Cardiology – recomandă intervenţii bazate pe populaţie,
prin guvernele locale şi naţionale, ţintite pe diete nesănătoase, lipsa activităţii
fizice, fumat şi alcool.
Există din ce în ce mai multe dovezi că
schimbările mici în întreaga populaţie pot avea un impact mai mare asupra BCV şi
pot salva mai multe vieţi decât schimbările stilului de viaţă al indivizilor la
risc.
Abordările individuale ale fumatului necesită
motivarea celor dependenţi să renunţe, pe când interzicerea fumatului modifică
mediul şi împinge populaţia în direcţia corectă. Prevenţia individualizată
exacerbează inegalităţile sociale în sănătate, pe când schimbările structurale ţintite
pe populaţie o scad. Schimbările structurale influenţează întreaga populaţie şi,
deoarece nivelurile bolii sunt mai mari în grupurile dezavantajate, ele vor
beneficia de cele mai mari reduceri.
Pe de altă parte, prevenţia individuală îndeamnă
fiecare cetăţean să acţioneze. Pentru persoanele prospere, educate este în
general mai uşor să facă schimbări de comportament datorită încrederii în sine,
a autoeficienţei (credinţa că pot face ceva), educaţiei, venitului şi timpului
disponibile şi a considerării sănătăţii drept prioritate.
Autorii argumentează că responsabilitatea
pentru modificări structurale la nivelul populaţiei revine politicienilor,
autorităţilor administrative şi profesioniştilor din sănătate.
Strategiile includ taxarea, subvenţiile,
reglementarea legală şi „împingerea uşoară“ către starea de normalitate a
populaţiei.
Recomandări: • obiceiurile alimentare sănătoase
vor fi susţinute prin schimbări în politicile agricole, taxarea produselor cu
zahăr şi grăsimi saturate şi subvenţionarea fructelor şi legumelor, reducerea sării
şi a acizilor graşi trans în
alimentele procesate, clarificarea etichetării alimentelor şi limitarea
publicităţii pentru junk food • mediile
complet fără fumat sunt sigura cale de a-i proteja pe nefumători; fumatul
(activ şi pasiv) poate fi reglementat prin taxare, restricţii la vânzare şi
consum, interzicerea publicitării, etichete de avertizare • activităţile fizice
trebuie integrate în viaţa zilnică prin subvenţia transportului public şi
realocarea spaţiului de drum pentru biciclete • consumul de alcool poate fi
redus prin taxare, reglementarea publicităţii, disponibilitate scăzută, toleranţă
legală şi socială redusă faţă de condusul auto în stare de ebrietate.