Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Momentul critic al acceptării legii antifumat

Viața Medicală
Dr. Otilia REGUȘ-SESERMAN joi, 28 aprilie 2016
     Legea antifumat nu trebuie modificată, susțin cu tărie conducătorii Societății Române de Pneumologie (SRP), Societății Române de Cardiologie (SRC) și Fundației Române a Inimii (FRI). Reprezentanții celor trei organizații – prof. dr. Florin Mihălțan și dr. Gabriel Tatu-Chițoiu – au susținut marți o conferință de presă pentru a reitera importanța respectării și păstrării legii pentru prevenirea și combaterea efectelor produselor din tutun.
     După ce doi senatori – Daniel Fenechiu (PND) și Marius-Sorin-Ovidiu Bota (PSD) – au inițiat propunerea unor amendamente defectuoase pentru Legea nr. 15/2016, normele ce reglementează fumatul în locurile publice sunt pe cale să se abată din direcția normală, pe care intraseră cu greu, după eforturile celor care încearcă să scadă numărul bolilor cauzate de fumat.
     De ce nu trebuie modificată legea? SRP, SRC și FRI reamintesc motivele pentru care fumatul trebuie interzis în spațiile publice închise, pe terase sau în cazinouri. Conform statisticilor, fumatul provoacă anual mai multe decese decât însumează accidentele de circulație, crimele, sinuciderile, alcoolul și drogurile. În fiecare an, mor peste 42 de mii de români din cauza bolilor cauzate de fumat – echivalentul a 75 de decese în fiecare zi. În 2012, 1,8 milioane de români au fost internați pentru boli cauzate de fumat. Atunci când nu cauzează în mod direct îmbolnăviri, fumatul reprezintă un factor major de risc pentru primele opt cauze de mortalitate – boala cardiacă ischemică, bolile cerebrovasculare, infecțiile de căi respiratorii inferioare, bolile cronice obstructive pulmonare, SIDA, bolile diareice, tuberculoza și cancerul bronhopulmonar. Iar speranța de viață a fumătorilor este, în medie, cu zece ani mai scăzută decât cea a nefumătorilor.
     Cu toate că, în teorie, este asumat de cei care își limitează propriul drept la sănătate, fumatul îi afectează în aceeași măsură și pe nefumătorii care inhalează fumul de țigară, explică prof. dr. Florin Mihălțan. După o oră de fumat într-o cameră închisă, nefumătorul care se află în aceeași încăpere cu cel care fumează inhalează cantități de nitrozamine echivalente celor existente în 15 țigări filtrate. În 2010, fumatul pasiv a cauzat 600.000 de decese premature în lume.
     În ceea ce privește aerul din fața spațiilor publice în care fumatul este interzis, nivelul nicotinei este de zece ori mai ridicat în spațiile semideschise, comparativ cu cele total deschise. De aceea, ideea că un spațiu închis ar trebui redefinit drept spațiu „încadrat cu pereți de jur împrejur“ nu se poate aplica. Spațiile închise, conform OMS (în Convenția-cadru pentru controlul tutunului), sunt delimitate de minimum doi pereți și un acoperiș.
     Chiar și în interiorul spațiilor publice în care nu se fumează, concentrația de produși toxici rezultați din fumat este mai mare dacă locul unde se fumează (din fața spațiului închis) este semideschis. Concentrația produșilor rezultați din fumat este 1,44 mg/m3 în acest caz, comparativ cu 0,40 mg/m3, dacă spațiul este complet deschis. Aceste valori nu pot fi subestimate. De aceea, legea antifumat din Anglia interzice fumatul la o distanță mai mică de o sută de metri față de un spațiu public închis. Fumatul în spații deschise este singura variantă care asigură protecție maximă față de fum pentru nefumători.
     De asemenea, particulele din fumul de țigară se depun în spațiul unde s-a fumat, în părul și hainele nefumătorilor și pe obiecte. Astfel, nefumătorii sunt contaminați, devenind fumători „la mâna a treia“. Un studiu efectuat în 2009 la Boston a relevat că 89% din locuințele nefumătorilor sunt contaminate cu produșii rezultați din fumat proveniți din locuințele fumătorilor din același ansamblu rezidențial. Metodele de filtrare a aerului și ventilația nu elimină expunerea nefumătorilor la fumatul pasiv.
     La critica adusă legii antifumat în legătură cu lipsa unor spații special destinate fumătorilor, dr. Gabriel Tatu-Chițoiu reamintește că fumatul le face rău și fumătorilor, astfel încât nu se justifică nevoia de creare a unor spații pentru fumat. În plus, particulele rezultate din fumat au o arie largă de răspândire, astfel că nefumătorii nu vor fi cu adevărat protejați.
     Toate criticile aduse în mass-media Legii nr. 15/2016 de diversele părți interesate de ocolirea interdicțiilor pot fi ușor combătute. Legea românească nu este mai severă decât cele din restul Europei, cum ar fi Anglia, Irlanda, Finlanda, Franța, Ungaria sau chiar Bulgaria. În plus, nu există un așa-numit „drept de a fuma“ – invocat de fumători. Nu poate fi susținută ipoteza discriminării fumătorilor, întrucât nu există în Constituție drepturi specifice ale fumătorilor. Scopul legii antifumat nu este acela de a interzice fumatul, ci de a împiedica acest obicei să lezeze unul din drepturile fundamentale ale tuturor persoanelor – dreptul la sănătate. Caracterul protector al legii nu se referă doar la nefumători, ci și la fumători.
     În ceea ce privește efectele economice ale legii antifumat, care în viziunea unora ar avea un impact economic negativ, militanții pentru interzicerea fumatului amintesc că nicio țară care a adoptat legea antifumat nu a fost afectată economic, iar costul bolilor cauzate de fumat este mult mai mare decât suma strânsă dinspre industria tutunului.
     Pretextele care susțin acest obicei letal trebuie să înceteze, iar românii sunt chemați să înțeleagă toate riscurile modificării prezentei legi antifumat, avertizează societățile științifice medicale. România trebuie să depășească momentul critic de acceptare a legii antifumat, pentru a se bucura de beneficiile sale reale. Alte țări au reușit. De exemplu, în 2004, când legea antifumat a fost adoptată în Irlanda, avea susținerea a doar 67% din populație, iar în anul următor era deja susținută de 93% din irlandezi. În prezent, legea antifumat este sprijinită de 80% din populație în Uruguay și 95% din populație în Kenya. Spre deosebire de aceste țări, România pare că regresează în drumul spre un aer mai curat. În 2010, țara noastră se situa pe locul 16 în Europa în privința controlului tabagismului. În prezent, am coborât pe 18.


Abonament VM 600x600-01 v3b

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Până la 31 ianuarie 2021, ai reducere la prețul abonamentului pe 12 luni și ceva în plus:
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.