În
perioada 11–12 decembrie, la Institutul de Biologie Bucureşti al Academiei
Române s-a desfăşurat a 52-a conferinţă ştiinţifică anuală, cu titlul „O nouă
abordare a cercetării academice în biologie“. Manifestarea a început în Aula
Academiei, cu evenimentul oficial de inaugurare a investiţiei realizate în
cadrul proiectului „Dezvoltarea infrastructurii Institutului de Biologie Bucureşti
pentru întărirea capacităţii de investigare a biodiversităţii, în contextul
schimbărilor climatice globale“ (DIBIOCLIM). Încheiat la sfârşitul lunii august
a.c., după doi ani şi jumătate de derulare, proiectul a fost cofinanţat prin
Fondul European de Dezvoltare Regională, asistenţa financiară nerambursabilă
fiind de cca 26 de milioane de lei din valoarea totală de peste 42 de milioane
de lei. Prin acest program s-a realizat consolidarea, modernizarea şi
reamenajarea laboratoarelor şi achiziţia a 216 echipamente şi aparate de
cercetare (şapte dintre ele, în valoare de peste 100.000 de euro fiecare).
Potrivit reprezentanţilor IBB, noua infrastructură face posibilă abordarea
unor direcţii de cercetare în domenii de mare actualitate ştiinţifică, atât pe
plan local, cât şi internaţional – evaluarea cantitativă şi calitativă a
biodiversităţii specifice, populaţionale, ecosistemice, monitorizarea
bioindicatorilor, analiza evoluţiei spaţiale şi temporale a populaţiilor, a
ecosistemelor naturale şi antropizate şi a complexelor socio-ecologice, în
vederea protecţiei mediului şi dezvoltării durabile.
Prezent la ceremonie, acad. Ionel Haiduc, preşedintele
Academiei Române, a felicitat IBB pentru reînnoirea realizată astfel şi a
amintit reuşitele similare ale Institutului de Biologie şi Patologie Celulară
„Nicolae Simionescu“, ale Institutului de Chimie Fizică „Ilie G. Murgulescu“ şi
ale Institutului de Chimie Macromoleculară „Petru Poni“ din Iaşi, exprimându-şi
totodată nemulţumirea că nu toate institutele din subordine depun efortul de a
candida pentru asemenea proiecte europene. Dsa a atenţionat că infrastructura
modernizată trebuie să şi producă, apreciind că, în condiţiile în care nu poate
fi asigurat personalul propriu care s-o utilizeze la maximum, este necesară
colaborarea cu mediul universitar. Din partea Secţiei de ştiinţe biologice,
acad. Lucia-Doina Popov a prezentat datele care confirmă excelenţa IBB: cinci
cercetători cu indice Hirsch peste opt, 20 de brevete, 60 de articole publicate
în ultimii ani în reviste cotate Thomson Reuters, aproape 800 de citări ale
lucrărilor Institutului, „Dicţionarul de microbiologie generală şi biologie
celulară“ publicat anul trecut, conţinând peste 10.000 de termeni. Rolanda
Predescu, director în cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică,
a precizat că proiectul recent încheiat se înscrie într-un şir mai lung de
investiţii în dezvoltarea infrastructurii de cercetare din ţară, în prezent
fiind în derulare proiecte mari, care se adaugă investiţiilor de aproape un
miliard de euro din perioada 2007–2008. În final, acad. Octavian Popescu,
directorul IBB, a reafirmat misiunea pe care acesta o are, prin cele trei
departamente ale sale – de ecologie, taxonomie şi conservarea naturii, de
microbiologie, respectiv de citobiologie vegetală şi animală: dezvoltarea potenţialului
ştiinţific şi creşterea calităţii cercetării ştiinţifice, promovarea şi
diseminarea cunoaşterii, dinamizarea transferului tehnologic şi valorificarea
rezultatelor cercetării ştiinţifice. Directorul IBB a tras şi un semnal de
alarmă cu privire la disponibilitatea resursei umane, avertizând că, în lipsa
acesteia, echipamentele performante nou achiziţionate riscă să devină obiecte
de muzeu.
