Adoptarea sistemului case mix cu grupe de diagnostic înrudite (DRG) după modelul australian a fost pentru România un mare pas înainte în eliminarea disparităților din sistemul de sănătate. În fapt, se ajunsese, atunci când a început adoptarea acestui sistem, la situații incredibile, în care spitale universitare primeau mai puține fonduri (raportat la numărul de pacienți internați anual) decât spitale mici, care în fapt trimiteau mare parte din cazuri către centrele universitare. Iar unități spitalicești similare (de pildă institutele de cardiologie) erau finanțate diferit, în funcție de simpatiile sau influența de care se bucurau în fața decidenților. Chiar dacă procesul a durat ani buni, adoptarea sistemului australian a fost binevenită. Însă, ca orice schimbare făcută după un model străin, și aceasta s-a făcut doar parțial. Australia are o Autoritate națională pentru performanță în sănătate (NHPA) care urmărește, printre altele, și eficiența spitalelor. Eficiență evaluată pentru servicii medicale similare – adică la aceeași calitate a îngrijirilor acordate. Într-un raport publicat la sfârșitul lunii aprilie, NHPA arată cum unele spitale australiene cheltuiesc până la 6.100 de dolari (aproximativ 4.000 de euro) pentru un pacient acut „mediu“, în vreme ce altele reușesc să presteze aceleași servicii medicale, la același nivel de calitate, pentru doar 3.100 de dolari (puțin peste 2.000 de euro). Dacă mai spunem că aceeași autoritate australiană a publicat simultan și un alt raport, care a vizat principalele patologii pentru care oamenii se prezintă în urgență la spital (și care a observat, de pildă, că pacienții care întârzie să meargă la medicul de familie au un risc cu 30% mai mare decât ceilalți de a ajunge la spital în urgență), atunci începem să înțelegem că din sistemul australian de sănătate nu am importat ce era mai important: inteligența politică. Degeaba avem – pe hârtie – autorități care plimbă hârtii de la una la alta, dacă politicile de sănătate se fac pe genunchi și fără a cunoaște realitatea din sistem.

     Dieta turcilor trebuie să se schimbe – aceasta este concluzia la care au ajuns oficialii Organizației mondiale a sănătății și ministerul sănătății de la Ankara, care au dat publicității un raport comun pe această temă. Din document reiese că turcii sunt pe un nedorit prim loc în Europa în privința consumului de sare. În plus, femeile din această țară prezintă cel mai ridicat grad de obezitate de pe continent (prevalență de 34%), pe fondul absenței activității fizice, iar rata obezității la copii a ajuns la 22%. Pentru a scădea consumul de sare (estimat la nu mai puțin de 15 grame pe persoană în fiecare zi), guvernul turc desfășoară, după cum scrie cotidianul Daily Sabah, un program destinat să elimine excesul de sare din alimentație. Măsurile au început prin reducerea conținutului de sare din brânză și din pâine, și au continuat, doi ani mai târziu, cu scăderea conținutului de sare de la 14 la 5% în pasta de tomate. De asemenea, în școli, s-au introdus interdicții în privința consumului de chipsuri și de băuturi îndulcite. Raportul amintește și că fumatul, un factor major de risc pentru morbiditatea metabolică și cardiovasculară, are încă o prevalență ridicată în Turcia, cu toate că legislația interzice fumatul în spațiile publice.

     După ce cazul Bodnariu, în care cei cinci copii ai unui cuplu român din Norvegia au fost trecuți în grija statului din cauza relelor tratamente aplicate minorilor, a ajuns în atenția publică internațională prin manifestații organizate de Biserica Evanghelică în peste 60 de orașe din întreaga lume, este posibil ca Barnevernet (agenția norvegiană pentru protecția copilului) să își schimbe modul de operare în cazul copiilor care au legături și cu alte state. Motivul nu este acela că norvegienii ar fi cedat presiunilor venite pe canale neoprotestante din România și de aiurea, ci pentru că țara nordică a ratificat Convenția de la Haga din 1996 privind responsabilitatea parentală. După cum scrie portalul thelocal.no, ratificarea va permite plasarea copiilor luați de lângă părinți în Norvegia la rudele aflate în alte țări. Ratificarea tratatului nu va deveni însă efectivă înainte de 1 iulie 2016.

     Autoritățile chineze sunt îngrijorate de faptul că tot mai puține cupluri trec prin examene medicale înainte de căsătorie, după cum anunță un site guvernamental și agenția China Nouă. După ce aceste controale au devenit facultative în 2003, numărul cuplurilor examinate a scăzut drastic, până la sub 7% în Beijing în 2014. În schimb, se pare că a crescut proporția copiilor născuți cu defecte congenitale, după statisticile din diverse zone ale Chinei. Iar la controalele medicale de dinainte de căsătorie apelează mai mult persoanele care se știu a avea probleme medicale – așa s-ar putea explica de ce a crescut proporția celor diagnosticați cu boli în urma acestor consulturi, de la 5% în 1996 la 13% în 2014.

     Ziarul bilunar New Zealand Doctor prezintă povestea interesantă a felului în care un medic finlandez a deschis noi căi de colaborare în medicină. Ajuns cu un contract temporar de muncă (locum) în Noua Zeelandă, Jarkko Saramaki era unul dintre cei doar șase medici finlandezi care lucrau în țara de la antipozi. Dar medicul de familie a reușit să lase o impresie durabilă contribuind direct la realizarea unor programe de educație medicală la distanță: personalul clinicii din Waikiri, unde a lucrat europeanul, dar și din alte două clinici învecinate, a participat la un program educativ susținut în timp real, de la distanță, de Jari Sinkkonen, un reputat psihiatru de copii, ofițer medical al filialei finlandeze a organizației „Salvați Copiii“. Wendy Allan, managerul clinicii din Waikiri, laudă contribuția medicului de familie „de împrumut“ și afirmă, pentru ziarul citat, că va continua să ofere astfel de programe de educație medicală continuă personalului angajat. Avantaje? Participarea este mult mai numeroasă atunci când se face direct la locul de muncă și personalul nu trebuie să se deplaseze în altă parte.

     Epopeea prezenței Taiwanului la Adunarea mondială a sănătății continuă. După ce viitorul deținător al portofoliului sănătății a fost numit încă de la începutul lui aprilie, cu toate că va deveni titularul postului la 20 mai, odată cu învestirea noului cabinet din insulă, toate speranțele taiwanezilor s-au îndreptat spre Geneva, de unde se așteaptă invitația oficială din partea Organizației mondiale a sănătății. Aceasta însă tot întârzie să mai vină, iar opinia publică din Taiwan pune întârzierea pe seama intervenției Beijingului, dat fiind că schimbarea de luna aceasta va aduce la putere la Taipei un guvern care susține independența de China continentală. Rămâne de văzut dacă geopolitica va fi mai importantă decât sănătatea internațională.

     Legislația antifumat din Austria s-ar putea împiedica într-o... greșeală de ortografie. Noua lege, care prevede includerea unor imagini șocante pe pachetele de țigări, alături de avertismentul „Fumatul ucide“, ar trebui să intre în vigoare peste un an. Asta în cazul în care se va corecta o mică greșeală din varianta aprobată de parlament la această dată, conform căreia avertismentele ar trebui redactate cu fondul „Helvetika“ (inexistent) și nu cu bine-cunoscutul Helvetica. Parlamentarul Gerald Loacker afirmă chiar, citat de site-ul thelocal.at, că a semnalat eroarea printr-un amendament adus în timpul dezbaterilor, dar că acesta ar fi fost respins de coaliția aflată la guvernare, alături de toate celelalte amendamente propuse de opoziție.

     China nu este doar locul în care sunt făcute mai toate bunurile non-alimentare de larg consum, datorită mâinii de lucru foarte ieftine, ci a devenit tot mai mult o țintă a investițiilor în tehnologii avansate. În acest context, e de notat un anunț făcut recent de compania Innova Research, conform căruia veniturile pieței chineze de grafene au fost de patru ori mai mari în 2015 față de 2014. Grafena este un monostrat de carbon, în care atomii sunt dispuși hexagonal. Creșterea veniturilor din această nouă industrie înseamnă, de fapt, un interes sporit pentru aplicațiile pe scară largă ale acestor compuși de carbon practic bidimensionali. Este de așteptat ca extinderea aplicațiilor să se facă și în medicină, mai ales în domeniul biomaterialelor.