Newsflash
Știri

Mișcări curajoase pe tabla de șah a sănătății

de Alexandra NISTOROIU - ian. 22 2016
Mișcări curajoase pe tabla de șah a sănătății
Medicii englezi au făcut grevă marți, pentru prima dată în 40 de ani. The Guardian a publicat o serie de reportaje și comentarii detaliate pe această temă. Greva a fost generată de noul contract de muncă pentru junior doctors (medicii aflați în curs de specializare, care reprezintă puțin peste jumătate din medicii angajați în sistemul public de sănătate din Anglia). Noul contract modifică remunerația pentru orele de lucru efectuate noaptea și în weekenduri, foarte multe dintre acestea, considerate până acum „antisociale“ și plătite suplimentar, urmând să devină „normale“, deci mai „ieftine“.
Greva a ținut 24 de ore, timp în care medicii englezi tineri au oferit strict îngrijiri de urgență unde a fost necesar. În jur de 4.000 de intervenții non-urgente au fost prin urmare anulate, în vreme ce medicii au ieșit să picheteze în fața unităților medicale. Doctorii plănuiesc o reluare a acțiunii, pentru o perioadă de 48 de ore, spre sfârșitul lunii, iar la 10 februarie au de gând să se oprească din nou, timp de nouă ore, inclusiv din acordarea asistenței medicale de urgență. Cele mai multe persoane din Anglia s-au arătat în favoarea grevei medicilor, atâta timp cât aceștia încă se ocupă de urgențe, spune un sondaj realizat de Ipsos pentru BBC Newsnight: doar 16% din cei intervievați au fost împotriva acțiunilor de protest, în vreme ce 66% au fost pro (41% chiar s-au declarat simpatizanți puternici ai mișcării de protest).
În față la Great Western, în Swindon, medicilor protestatari li s-a alăturat un pacient, Tony Collins, direct de pe patul de spital
Foto: The Guardian

 

Marți, o comisie specială a Senatului american l-a votat în unanimitate pe dr. Robert M. Califf, cardiolog și expert în studii clinice la Universitatea Duke, drept viitorul comisar al FDA. Dar este foarte puțin probabil ca acesta să primească în etapa ulterioară aprobarea întregului Senat. Senatorul Lisa Murkowski este hotărâtă să îi blocheze candidatura, ca urmare a faptului că agenția, în care Califf are deja o poziție influentă, a aprobat pentru consum somonul modificat genetic, la doar câteva zile după audierea pentru confirmarea nominalizării cardiologului. Senatoarea este din Alaska, un important producător de somon, motiv pentru care se opune de multă vreme aprobării pentru consum a peștelui modificat genetic. Nici democrații mai sceptici nu se grăbesc să îi dea un vot de încredere lui Califf, care a fost mult timp consultant pentru companiile farmaceutice și a coordonat un institut de cercetare, finanțat într-o proporție covârșitoare de industrie. Grupurile de sănătate publică și unii democrați se tem că aceste legături îi pun sub semnul întrebării credibilitatea, că e prea apropiat de industria pe care ar trebui să o reglementeze. 

 

Guvernul american ar putea stopa un program care încurajează medicii și asistenții cubanezi aflați în misiuni în afara granițelor să își părăsească țara. Anunțul a fost făcut, pentru Reuters, de un expert în securitate națională din echipa președintelui Obama și ar fi un gest emblematic pentru îmbunătățirea relațiilor americano-cubaneze. Programul a debutat în timpul administrației Bush, în 2006, și țintește unul dintre lucrurile cu care cubanezii se mândresc cel mai mult pe plan internațional: trimiterea medicilor și asistentelor în misiuni de caritate în străinătate. Oficialii americani sunt liberi să le permită profesioniștilor cubanezi accesul în SUA, prin integrarea lor profesională la ambasadele americane din țările în care medicii ajung în cadrul misiunii diplomatice medicale. Inițiativa SUA este deschisă pentru mai mult de 50.000 de lucrători cubanezi în domeniul sanitar, în peste 60 de țări. SUA a aprobat deja 7.117 dosare în cadrul acestui program în ultimii nouă ani, ajungându-se la un număr record în 2015: 1.663. Evident, Cuba a criticat vehement programul, numind această practică una condamnabilă, menită să priveze Cuba și alte țări de resurse umane vitale.
După negocieri secrete timp de 18 luni, Cuba și SUA au ajuns anul trecut la o scădere istorică a ostilităților. În iulie au fost reluate relațiile diplomatice după un divorț de 54 de ani. Cuba trimite periodic echipe medicale în țările afectate de dezastre naturale sau crize de sănătate, dar aceste misiuni sunt și surse de venit pentru guvernul cubanez. Au trimis peste 30.000 de oameni în sprijinul aliaților socialiști din Venezuela, primind în schimb mai mult de 100.000 de barili de petrol pe zi. Alte câteva mii lucrează în Brazilia, în zone izolate, pe care medicii brazilieni le evită în mod normal. Joburile sunt plătite bine după standarde cubaneze, implicit foarte căutate, dar medicii primesc, de fapt, doar o mică parte din ce plătesc guvernele străine pentru serviciile lor. Unii dintre cei care și-au abandonat posturile și au părăsit țara au invocat condițiile foarte dificile de lucru. 

 

Doar 22 de cazuri noi de boala viermelui de Guineea au fost înregistrate în 2015, a anunțat săptămâna trecută Centrul Carter, o reducere importantă de la 126 de infecții noi în 2014.
Viermele de Guineea, într-un recipient, la Centrul Carter din Nigeria
Foto: The New York Times
 
Cazurile noi de anul trecut au fost întâlnite în 20 de sate din patru țări africane – printre ele, Mali și Sudanul de Sud, la risc crescut din cauza luptelor tribale care periclitează eforturile de eradicare a bolii, după cum aflăm dintr-un articol publicat luni în New York Times. Centrul Carter din Atlanta coordonează lupta pentru eliminarea bolii viermelui de Guineea din 1986, decizia de a se implica aparținându-i fostului președinte american, Jimmy Carter. La începutul campaniei, existau aproximativ 3,5 milioane de cazuri de infestare în întreaga lume. Ca și în cazul poliomielitei, bătălia a întârziat cu decenii față de previziunile inițiale. Etiopia a avut doar trei cazuri în 2015, la fel ca în 2014. Ar putea scăpa complet de această boală, dar este nevoie ca liderii politici să se implice mai mult, spun reprezentanții Centrului Carter. Cealaltă țară afectată este Ciad, unde încă nu există vaccin sau tratament.

 

Trei firme mari de capital de risc din Statele Unite pariază, printr-o investiție inițială de 2,1 milioane de dolari, că spitalele vor fi interesate de un serviciu nou, care le-ar ajuta să își trateze pacienții așa cum hotelurile de lux își tratează clienții. Nou înființata companie, Docent Health, creează software și aplicații mobile care vor contribui la organizarea și monitorizarea fiecărui aspect al timpului petrecut într-un spital de fiecare pacient. În plus, tehnologia va fi folosită de un personal medical special pregătit, care va comunica în mod constant cu pacienții despre nevoile lor. Scopul este de a ameliora experiența, adesea oribilă, a oamenilor care ajung în spitale, dar și de a „crește nivelul de satisfacție al clienților“, a explicat CEO-ul, Paul Roscoe, pentru Reuters. Noul serviciu mizează pe capitalizarea a două schimbări masive ce se petrec în sănătatea americană: trecerea către o filosofie a plății furnizorilor pentru a-i menține pe oameni sănătoși, nu pentru efectuarea de proceduri, și fenomenul de „consumerizare“ tehnologizată a sănătății, care pune mai multe decizii în mâinile pacienților. Unii activiști sunt îngrijorați de faptul că un astfel de serviciu va exacerba inegalitățile de acces între cei bogați și cei cu statut social precar.

 

Pe măsură ce din ce în ce mai multe femei rămân active în anii menopauzei, angajatorii ar trebui să se preocupe mai mult de adoptarea unor politici de asigurare a condițiilor de lucru care să nu le înrăutățească simptomele. O spune un ghid european recent publicat. Este necesar ca angajatorii să fie sensibili la modificările în sănătatea fizică și psihică pe care femeile le pot suferi în timpul menopauzei, arată recomandările Societății europene de menopauză și andropauză publicate zilele trecute în jurnalul medical Maturitas. Simptome precum bufeurile, de exemplu, pot necesita temperaturi mai scăzute la locul de muncă, în vreme ce femeile cu insomnie ar putea beneficia de pe urma unor programe de lucru mai flexibile și de eforturi menite să reducă stresul profesional. Foarte puțini angajatori iau însă în calcul menopauza în relație cu sănătatea ocupațională, explică Gavin Jack de la Universitatea Monash din Australia, autorul principal al unui review al politicilor privind sănătatea la locul de muncă, publicat alături de ghid în aceeași revistă. Menopauza poate afecta negativ performanța profesională, cauzând deficite la nivelul concentrării și memoriei. Dar adesea femeile se tem să ceară ajustări care le-ar face munca mai ușoară, notează autorii. Temperaturile mari, ventilația proastă, spațiile înghesuite, aglomerarea excesivă și spațiile insuficiente pentru odihnă sau pauze de toaletă pot contribui la crearea unui mediu ostil pentru femeile la menopauză.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe