Mult mediatizatul Acord Comercial de
Combatere a Contrafacerii (ACTA), stârneşte reacţii şi din partea organizaţiilor
nonguvernamentale care activează în sfera medicală. Recent, Médecins sans Frontières (organizaţie
laureată, în 1999, cu Premiul Nobel pentru Pace) şi-a prezentat opinia în
această problemă, apreciind că prevederile tratatului sporesc drepturile companiilor
farmaceutice în detrimentul pacienţilor săraci, impunând limite pieţei
medicamentelor generice legitime şi tranzitului acestora peste frontiere.
Prezentăm, în cele ce urmează, o parte din observaţiile organizaţiei cu privire
la tratatul menţionat.
Anvergura
ACTA este prea mare şi poate dăuna accesului la medicamente. Tratatul se
presupune că va oferi protecţie sănătăţii publice împotriva medicamentelor
contrafăcute, însă, conform definiţiilor acceptate de Organizaţia Mondială a
Comerţului, falsificarea se referă doar la încălcarea drepturilor intelectuale. În privinţa medicamentelor, aceasta
poate implica dispute privitoare la denumiri comerciale, etichetare sau chiar
la forma şi culoarea unei tablete, care nu constituite întotdeauna o problemă
de sănătate publică. ACTA ar permite reţinerea la frontieră a medicamentelor
destinate ţărilor în curs de dezvoltare. Numărul controalelor la frontieră ar
creşte, iar oficialii vamali ar putea decide ex officio să reţină şi chiar să distrugă bunuri suspectate de încălcarea
drepturilor intelectuale, fără o decizie a tribunalului. Riscurile prevederilor
tratatului pentru accesul la medicamente au fost recent demonstrate în
Germania, unde un transport de produs generic legitim a fost reţinut sub suspiciunea
de încălcare a drepturilor companiei GSK. ACTA subminează rolul justiţiei în
protejarea dreptului la sănătate, permiţând desfăşurarea procedurilor
extralegale, şi ar permite, odată aprobat, confiscarea şi distrugerea
medicamentelor fără consultarea proprietarului şi fără controlul justiţiei,
ceea ce deschide calea abuzurilor. Chiar şi în cazul unor procese, balanţa
este înclinată în favoarea deţinătorului de drepturi intelectuale potenţial prejudiciat. ACTA este
dezechilibrat, prevăzând sancţiuni excesive, dar puţine mijloace de protecţe
împotrva abuzurilor. Terţe părţi – distribuitori, ONG-uri şi chiar autorităţi
de sănătate publică – sunt expuse la sancţiuni de prevederile tratatului,
descurajând toate entităţile implicate în producerea, comercializarea şi
distribuţia de medicamente generice accesibile. ACTA nu reprezintă o reacţie
legitimă la problema medicamentelor nesigure: scopul tratatului este mai
degrabă de a proteja interesele comerciale ale companiilor deţinătoare de
drepturi de proprietate intelectuală şi mai mult ar afecta accesul la
medicamente generice legitime decât ar proteja împotriva celor false.
