Înainte de a relata dezbaterile care au avut loc joi, 9 iunie a.c., la Conferinţa de presă comună a Colegiului Medicilor şi Colegiul Farmaciştilor din România cu tema: Măsurile haotice din sistemul sanitar românesc, între lipsă de coerenţă şi indiferenţa guvernanţilor, ar fi principial binevenite unele comentarii.

    Medicina are două trimiteri principale, din păcate divergente şi polare: la persoană şi la societate. Ea serveşte „când pe una, când pe alta, în funcţie de doctrina în vigoare. Astfel, înainte de ’89, societatea prevala în faţa individului, de aceea cele mai multe măsuri organizatorice o vizau pe aceasta. Avantaje: societatea progresa şi se proteja, dar individul era mai puţin mulţumit. Să luăm drept exemplu tuberculoza. Cei care se îmbolnăveau erau obligaţi să se prezinte la unul din multele dispensare antituberculoase pentru a primi tratamentul a cărui administrare era supravegheată îndeaproape de medici şi de cadrele medii. Dacă absenta, autoritatea locală, în speţă miliţianul, îl forţa să respecte recomandările medicale. Mai mult, comunitatea nu aştepta ca un tuşitor cronic să răspândească luni şi ani bacilul Koch în jurul său, ci îi trimitea la poarta casei caravana MRF. Rezultatul: scăderea drastică a incidenţei şi prevalenţei aceste grave boli de plămâni. După anul ’89, polul atenţiei s-a mutat de la societate la individ. Pentru a nu-l supăra, legislaţia s-a îmbâlnzit şi multe din obligaţiile pacientului, dar şi ale reţelei sanitare au dispărut. Rezultat: reemergenţa tuberculozei. Avem oare de-a face cu un haos organizatoric în combaterea infecţiei TB? 

    Dar să nu ne depărtăm de conferinţa de presă amintită şi să vedem despre ce fel de haos este vorba acum. Aceste două instituţii consideră că ceea ce lipseşte sistemului sanitar din România nu este doar finanţarea, ci şi implicarea şi responsabilitatea decidenţilor, dublată de lupta politică dintre Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Ministerul Sănătăţii. Neînţelegerile dintre ele stau la baza nenumăratelor reglementări haotice din sistemul sanitar, conducând la o degringoladă în rândul medicilor şi farmaciştilor, ce afectează grav drepturile pacienţilor. Din cauza modificărilor de ultimă oră în Contractul-cadru şi normele de implementare, acesta nu fusese semnat la ora ţinerii conferinţei de presă… Dl prof. dr. Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România, a arătat că, în urma creşterii inacceptabile a cheltuielilor de cabinet, medicii de familie au ajuns să plătească dările din buzunarul personal. În altă ordine de idei, dsa a arătat că nu înţelege criteriile de performanţă care au condus la clasificarea spitalelor: un spital cu numai patru secţii poate funcţiona mai bine decât unul cu mult mai multe şi cu nenumărate linii de gardă. Transferarea fondurilor de la spitalele mici către cele de excelenţă duce la inegalităţi în asigurarea dreptului populaţiei la asistenţă medicală. Cetăţeanul nu are nicio vină pentru locul în care s-a născut. Dlui prof. dr. Vasile Astărăstoae îi este teamă să nu ajungem să ne comparăm cu unele ţări din Africa, unde alături de hoteluri de cinci stele se găsesc cocioabe sărăcăcioase.