Medicii prezenți la dezbaterea „ONCO- Meet the EXPERTS” au anunțat mai multe măsuri menite să îmbunătățească traseul pacienților oncologici și calitatea vieții.

În privința tratamentului, conf. dr. Michael Schenker, președintele Subcomisiei de oncologie medicală din Ministerul Sănătății, a declarat că Agenția Națională a Medicamentului și a  Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR) a avizat patru noi molecule pentru pacienții oncologici, care ar putea fi disponibile foarte curând.

Citește și: Pacienții oncologici din Capitală vor primi sprijin financiar pentru testare genetică

„Comisia de oncologie a elaborat populațiile eligibile și drafturile de protocoale de prescriere, așa încât în viitorul Ordin specific vor apărea, foarte probabil, noutăți pentru pacienți și, bineînțeles, pentru colegii noștri, medicii oncologi prescriptori”, a precizat specialistul.

Pacienții participanți la dezbatere au ridicat problema decontării medicamentelor prescrise off-label, care sunt din ce în ce mai utilizate în oncologie.

„Din păcate, astăzi nu există posibilitatea decontării directe prin program național de oncologie. Este unul dintre obiectivele mele – să vedem dacă se va putea găsi o soluție legislativă și, bineînțeles, financiară pentru astfel de situații. Cred că se poate pune la punct un mecanism prin care aceste prescrieri să poată fi controlate foarte ușor printr-un consiliu științific/ comitet/ comisie la nivelul Ministerului Sănătății sau al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate”, a fost soluția oferită de conf. dr. Michael Schenker.

Diagnostic rapid și acces la analize

Pacienții cu suspiciune oncologică au nevoie de un diagnostic prompt, rapid, corect și complet, a atras atenția dr. Daniela Zob, șef secție Oncologie Medicală II, Institutul Oncologic „Prof. dr. Alexandru Trestioreanu” București (IOB).

Printre nevoile medicilor și ale pacienților privind posibilitatea realizării rapide a diagnosticului de cancer se numără și inventarierea centrelor și posibilităților de diagnostic existente la nivel național.

„Încercăm să diagnosticăm și să tratăm cât mai rapid pacienții cu cancer, pentru că știm cu toții că timpul nu ne este aliat într-o boală oncologică. Cred că vom putea începe cu ceea ce deja se realizează la nivelul Ministerului Sănătății - o cartografiere a instituțiilor și o transparență a acestei cartografieri, cunoașterea exactă a posibilităților fiecărei instituții este esențială. Astfel, putem adresa pacienții fără a apela permanent colegii. Pentru rapiditatea și acuratețea unui diagnostic oncologic este necesară și implicarea medicilor de familie, care uneori sunt asaltați de birocrație, raportări și bilete de trimitere”, a explicat dr. Daniela Zob.

Fără blocaj la studii clinice

În Planul național pentru prevenirea și combaterea cancerului este menționată importanța standardizării traseului pacientului, mai ales din perspectiva includerii persoanelor afectate de boli oncologice în studii clinice, mai ales că în ultima perioadă lucrurile au evoluat pozitiv.

„La Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România nu mai există niciun fel de blocaj: în maximum 2 luni de la submiterea oricărui trial clinic, acesta este aprobat pentru a fi pus în practică. Sperăm ca în perioada imediat următoare numărul protocoalelor care vin către noi, către pacienții noștri, să fie din ce în ce mai mare și din ce în ce mai variate. Studiile clinice au reprezentat întotdeauna un instrument în suportul tratamentului oncologic. Însă traseul pacientului cu cancer trebuie foarte bine standardizat, pentru că derapajul de la standard poate să însemne îndepărtarea pacientului respectiv de la șansa de a putea participa la un studiu”, a mai atras atenția conf. dr. Michael Schenker.

Cancerul de colon depistat precoce are o supraviețuire de peste 90%, iar când este depistat în stadii avansate, supraviețuirea este de doar 15%, a afirmat dr. Daciana  Toma, subliniind importanța programelor de screening.

Fondurile europene prevăd alocări financiare importante pentru proiectele de screening pentru cancer.

„Cancerele pentru care se pot organiza programe de screening populaționale sunt cancerul de col uterin, cancerul de sân, cancerul colorectal, cancerul pulmonar, cancerul gastric (pentru țările în care incidența acestui tip de cancer este ridicată și care pune probleme de sănătate publică) și cancerul de prostată. Dezbaterile privind actualizările aduse acestei  recomandări au fost unele extrem de intense și de active, pentru că introducerea noilor programe de screening pentru cancerul pulmonar și cancerul de prostată pune probleme de capacitate națională și de resurse. Întreaga experiență de zeci de ani a diverselor state care implementează programe de screening consolidate deja arată că nu putem începe direct la nivel național cu un astfel de program, ci el trebuie inițiat din aproape în aproape, testat pentru fezabilitate, trebuie testate mecanismele fine de articulare a diverselor servicii medicale. Insist asupra faptului că testarea, chiar și masivă a populației, nu previne nimic dacă sistemul de sănătate nu este pregătit să preia persoanele cu rezultate pozitive la aceste teste pentru confirmare diagnostică și, atunci când diagnosticul este confirmat, pentru preluare rapidă în tratament”, a explicat dr. Carmen Ungurean, responsabil prevenție și screening, Institutul Național de Sănătate Publică (INSP).