Aproximativ 6,3 milioane de copii mor înainte de a împlini vârsta de 15 ani, în special din cauza lipsei de apă potabilă, a nutriției precare și a condițiilor sanitare deficitare, conform unui nou raport al Organizației Națiunilor Unite (ONU). Cele mai multe dintre decese (respectiv, 5,4 milioane) au loc în primii cinci ani de viață. Laurence Chandy, reprezentant al UNICEF (United Nations International Children’s Fund), afirmă că, prin furnizarea de medicamente de bază, apă potabilă, electricitate și vaccinuri, rata mortalității ar putea fi redusă semnificativ. Totuși, dacă nu se intervine cât mai curând, 56 de milioane de copii cu vârsta sub cinci ani (jumătate dintre ei fiind nou-născuți) vor muri până în anul 2030. La nivel global, în 2017, jumătate dintre decesele copiilor sub cinci ani au fost localizate în Africa Subsahariană, unde unul din 13 copii moare înaintea celei de-a cincea aniversări. Prin comparație, la nivelul țărilor cu dezvoltare socioeconomica înaltă, raportul este de unu la 185, informează Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Majoritatea copiilor sub cinci ani mor din cauze care ar fi putut fi prevenite sau tratate, precum complicații la naștere, pneumonii, diaree, sepsis neonatal sau malarie. Printre copiii mai mari, între cinci și 14 ani, traumatismele sunt principala cauză de deces, în special prin înec sau accidente rutiere. În cazul copiilor de pretutindeni, cea mai periculoasă perioadă este prima lună de viață. În 2017, aproape 2,5 milioane de nou-născuți au decedat în prima lună, iar un copil născut în Africa Subsahariană sau în sudul Asiei are de nouă ori mai multe șanse să moară în prima lună de viață comparativ cu unul născut într-o țară dezvoltată. Totuși, progrese sunt înregistrate în acest domeniu. Numărul deceselor infantile s-a înjumătățit în ultimii 27 de ani, de la 12,6 milioane în 1990 la 6,3 milioane în 2017.
Răspândirea unei infecții oculare a fost remarcată, recent, la purtătorii de lentile de contact din Marea Britanie, informează CNN. Cercetătorii de la University College din Londra au descoperit că rata incidenței cheratitei cu Acanthamoeba s-a triplat din 2011 până acum în sud-estul Angliei. Infecția conduce la inflamația corneei, iar simptomele includ dureri intense și pierderea vederii. Dr. John Dart, oftalmolog la Spitalul de Oftalmologie Moorfields, menționează că această cheratită cu Acanthamoeba este una dintre cele mai severe infecții ale corneei. Studiile sugerează că aproximativ doi din 100.000 de purtători de lentile de contact din Marea Britanie sunt afectați în fiecare an, în special din cauza condițiilor locale de distribuție a apei. În SUA, CDC (Centers for Disease Control and Prevention) estimează ca există numai unu sau două cazuri la un milion de purtători de lentile de contact, incidența fiind mult mai redusă decât în Marea Britanie. Cazurile severe de cheratită cu Acanthamoeba necesită tratament specific timp de zece luni și, ulterior, 38 de luni de controale medicale periodice. În plus, infecția poate induce pierderea vederii în proporție de 75% din cauza leziunilor de la nivelul corneei, un sfert dintre pacienți necesitând chiar transplant de cornee.
Antibioticele sunt încă utilizate abuziv în fermele din SUA, nerespectându-se legislația recent introdusă. Testele efectuate de FSIS (US Food Safety and Inspection Service) pe mii de mostre de carne arată că, în continuare, antibioticele se folosesc excesiv în industria cărnii, fapt ce conduce la dezvoltarea rezistenței la antibioticele uzuale. Ultimele reguli introduse de FDA (Food and Drug Administration) în ianuarie 2017 interziceau utilizarea fără prescripții medicale de la veterinar a antibioticelor. Rezistența la antibiotice este una dintre cele mai grave probleme de sănătate publică la ora actuală, fiind responsabilă de 23.000 de decese anual în SUA și de 700.000 de decese la nivel mondial.
Republica Democrată Congo a confirmat un nou caz de Ebola la granița cu Uganda. Infecția este localizată la aproximativ 200 de km de un alt caz confirmat în cadrul celei mai recente epidemii de Ebola, care a ucis 97 de persoane din iulie până acum și a infectat alte 46 în Kivu de Nord și în provincia Ituria. Viceguvernatorul provinciei Ituria, Keta Upar, a declarat că ultimul caz de Ebola a fost raportat în Tchomia, în apropierea Ugandei, vecinul de la est al statului Congo. Ministrul sănătății din Uganda a menționat că se pregătește o campanie importantă de vaccinare împotriva virusului. Congo întâmpină cea de-a zecea epidemie de Ebola, de la descoperirea virusului în partea de nord a țării, în 1976. Boala cauzează febră hemoragică, vărsături și diaree, fiind letală în jumătate din cazuri. S-au înregistrat progrese în încetinirea răspândirii virusului folosind tratamente și vaccinuri experimentale, însă violențele din partea de est a țării au îngreunat accesul la acestea în zonele afectate de conflicte.
Autoritățile din Malaysia au anunțat 29 de morți și zeci de răniți în urma unei intoxicații cu alcool contrafăcut. 47 de persoane au fost spitalizate cu intoxicație cu metanol, unele dintre ele aflându-se în stare gravă. Metanolul este utilizat ca înlocuitor al etanolului în fabricarea băuturilor alcoolice ilegale. Nouă dintre cei decedați erau localnici, restul fiind proveniți din Myanmar, Nepal sau Bangladesh. Băuturile ieftine, produse ilegal, sunt populare în rândul celor sărmani și printre muncitorii imigranți din Malaysia, statul impunând taxe mari pentru alcool.
Creșterea rapidă a populației în unele dintre cele mai puțin dezvoltate regiuni ale Africii ar putea afecta progresul recent înregistrat în combaterea sărăciei globale și îmbunătățirea stării de sănătate, potrivit unui raport realizat de fundația lui Bill Gates. „Creșterea populațională din Africa este o provocare”, afirmă acesta într-un interviu telefonic. S-a descoperit că sărăcia din Africa este concentrată la nivelul a câteva țări, care au și un număr ridicat de locuitori. Până în anul 2050, mai mult de 40% dintre cei mai săraci oameni ai lumii vor fi situați în numai două țări: Republica Democrată Congo și Nigeria. Ca soluție, fundația propune îmbunătățirea accesului la metodele de contracepție moderne, împreună cu educarea tinerilor și furnizarea serviciilor medicale de bază.
Larvele de țânțari ingerează particule microscopice de plastic care ar putea fi transmise, mai departe, în lanțul trofic, contribuind la poluarea mediului înconjurător. Particulele de plastic provin din degradarea produselor sintetice, precum îmbrăcăminte, anvelope auto și lentile de contact. Dificil de remarcat și aproape imposibil de colectat, aceste microparticule ar putea afecta sever fauna marină, reprezentând și un pericol pentru sănătatea oamenilor, prin contaminarea surselor de apă potabilă. Cercetătorii de la Universitatea Reading consideră că au dovezi care atestă că microparticulele de plastic pot penetra ecosistemul prin intermediul țânțarilor și al altor insecte de mici dimensiuni. Echipa de cercetători a remarcat modalitatea prin care larvele de țânțari ingerau microparticule de plastic, monitorizând insectele pe parcursul ciclului de viață. Ei au descoperit că majoritatea particulelor erau transferate formei adulte de țânțar, însemnând că orice creatură ar ingera țânțarul în sălbăticie, ar ingera și plasticul în același timp. Amanda Callaghan, unul dintre principalii cercetători din cadrul experimentului, menționează că aceasta este o nouă cale de poluare care nu a fost luată în considerare în trecut.
Un experiment efectuat în SUA sugerează că multe dintre rudele pacienților cu cancer ar dori să fie testate genetic pentru identificarea anumitor mutații care i-ar predispune la dezvoltarea unui carcinom, dacă testarea ar fi accesibilă din punct de vedere financiar. Au fost implicate în studiu 741 de persoane cu mutații asociate cancerului și 360 dintre rudele acestora de gradul întâi (părinți, frați sau copii), rugându-le să invite și alte rude apropiate să efectueze testele genetice specifice pentru numai 50$ (aproximativ o zecime din costul standard). În total, indivizii incluși în studiu au invitat 2.280 de rude apropiate să efectueze testarea genetică. În primul an al programului de testare cu preț redus, 48% dintre rude au fost de acord cu testarea, iar 48% dintre acestea au fost pozitive pentru aceeași mutație genetică legată de cancer ca și a membrului inițial al familiei și 5% au prezentat diverse alte variante asociate, de asemenea, cu diferite tipuri de cancer. Ulterior, 12% dintre rudele care au avut teste pozitive au invitat și alți membri ai familiei să efectueze testarea genetică. Experimentul și-a propus să demonstreze că, prin îmbunătățirea accesului la testarea genetică, mai multe persoane ar apela la această metodă și ar fi identificați cei cu risc înalt de a dezvolta cancer în viitor.
