Newsflash
Știri

Liderii în sănătate trebuie lăsați să decidă

de Dr. Mariana MINEA - nov. 19 2021
Liderii în sănătate trebuie lăsați să decidă

Lideri în domeniul sănătății au împărtășit din experiența și viziunea lor participanților la cea de-a doua ediție a conferinței Leaders in Healthcare, care s-a desfășurat joi, 18 noiembrie, în mediul online.

Abilitatea de a fi lider în medicină înseamnă, mai palpabil decât în alte domenii, o șansă la un viitor mai bun pentru comunitate. Specialiști care au contribuit la dezvoltarea sistemelor în care acționează au răspuns invitației lansate de MEDIjobs și MedicHub, pentru a oferi medicilor aflați la început de drum inspirație și direcție.

Prima prezentare a zilei, „Kindness, the business end of healthcare”, a venit de la Carmen Uscatu, cofondator al Asociației Dăruiește Viață. Alături de Oana Gheorghiu, a pornit în 2015 renovarea secției de Oncologie de la „Marie Curie”. Dar a fost imposibil de realizat, așa că au zis în glumă să facă o clădire nouă. Din glumă, s-au apucat serios de treabă și au ridicat o clădire de 9 etaje. Au decis că nu pot merge pe două viteze, în care anumite secții vor fi în spitalul nou, și altele în cel vechi, așa că au decis să construiască și a doua clădire. În acest moment lucrează cu consultanți din Europa pentru realizarea master plan-ului și proiectului. Au primit cea mai mare donație din România, 10 milioane de euro.

carmen uscatu

Abordarea de către personalul medical trebuie să fie una diferită de ce se întâmplă acum. În acest moment pacientul nu e tratat cu empatie nu pentru că personalul medical nu își dorește acest lucru, ci din lipsă de proceduri medicale, training al personalului în ceea ce privește comunicarea cu pacientul, lipsă de medicamente, mod de lucru între medici, lipsa tuturor specialităților în același loc. Personalului medical îi vine greu, face tot ce poate, dar ne-am săturat să facem doar cât putem în România, vrem să facem lucrurile la un alt nivel. (...) E normal să vii în spital cu încredere că problema ta va fi rezolvată de o echipă medicală, nu de un singur om”, a transmis Carmen Uscatu. 

Investiții pentru un viitor mai bun

„Managementul schimbărilor la scară largă și investițiile în medicină pentru un viitor mai bun” a fost subiectul detaliat de dr. Wargha Enayati, cardiolog și antreprenor, fondatorul rețelei de sănătate Regina Maria, al Fundației Regina Maria și al Enayati Medical City, primul oraș medical din România.

Wargha

„Sistemul privat s-a dezvoltat foarte tare, doar că s-a dezvoltat haotic. Nu se pot termina cazuri complicate într-un singur loc, cu o echipă multidisciplinară. Asta încercăm să facem aici [la Enayati Medical City]. Avem două spitale și un rezidențial pentru vârstnici. E un concept unic pentru seniori. Vrem să reușim să fim un exemplu pentru alții care să multiplice ce am făcut noi aici, să facă chiar mai bine”, a spus dr. Wargha Enayati, adăugând „Am avut întotdeauna oameni mai deștepți în jurul meu. Rolul meu e de a sintetiza ideile care vin”.

Liderul trebuie să fie puternic și să găsească soluții

Periodic, unul dintre medici devine liderul grupului pe care îl coordonează, a amintit participanților dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” București. Dincolo de competențele profesionale, absolvenții de medicină au nevoie de coordonare pentru a-și dezvolta inteligența emoțională.

Mahler

Medicul manager amintește că „liderul trebuie să fie puternic, să găsească soluții. Medicul, cu siguranță, poate fi supus greșelii, deși nu își dorește asta, însă trebuie să găsească soluții pentru pacientul din fața lui și în acele momente trebuie să inspire întreaga echipă care este implicată în managementul unui caz, pentru a face ce e mai bine pentru pacient”. 

Leadership autoritar și participativ

În cadrul prezentării sale, „Reziliența sistemelor de sănătate în pandemia COVID-19, în România”, prof. dr. Alexandru Rafila, fost reprezentant OMS și
şeful Departamentului Microbiologie al UMF „Carol Davila”, a remarcat că, în pandemie, leadershipul în țara noastră a fost unul autoritar, autocratic, care nu a ținut seama de sugestiile reprezentanților din Sănătate. Specialistul este de părere că „trebuie să trecem la un leadership participativ, care implică participarea celor care vin din zona economică, reprezentanți ai Sănătății, din învățământ. Dacă sunt parte din procesul de decizie, atunci participarea lor se va îmbunătăți și nu va mai fi o mare adversitate în procesul de adaptare la noile reguli”.

Rafila

Profesorul Rafila a subliniat și nevoia unei regândiri a sistemului de sănătate publică, mai exact a Institutului Național de Sănătate Publică, spunând că aceste sisteme trebuie conduse de profesioniști medicali. „Noi am ajuns în situația să avem aproape jumătate din direcțiile publice conduse nu de medici, ci de ingineri sau avocați”.

Leadership în slujba sănătății publice

Și masa rotundă virtuală cu tema „Leadership în era COVID” a semnalat nevoia unei colaborări mai strânse între medici, politicieni, precum și alți specialiști, în beneficiul sănătății publice. La dialogul moderat de dr. Răzvan Cherecheș, profesor în Sănătate Publică la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, au participat prof. dr. Emilian Popovici, vicepreședintele Societății Române de Epidemiologie, dr. Adrian Marinescu, director medical al Institutului Național de Boli Infecțioase „Matei Balș”, și dr. Nelu Tătaru, deputat.

panel 1

Plecând de ideea că toți liderii au avut o misiune dificilă în această pandemie, participanții au încercat să identifice reușitele și eșecurile liderilor în România. Dr. Nelu Tătaru a remarcat că fiecare val pandemic a venit cu provocări diferite, primul fiind marcat de incertitudini la nivel mondial. Profesorul Emilian Popovici a constatat că „atât timp cât a primat decizia medicală, lucrurile au mers preponderent pozitiv”, iar în situațiile în care a primat decizia politică - precum situațiile în care Institutul Național de Sănătate Publică a făcut o recomandare, iar politicienii au luat o altă decizie -, lucrurile au evoluat negativ. De asemenea, „în momentul în care s-a ignorat o anumită informație care spunea că suntem într-o situație care necesita măsuri, și politicul a văzut o altă fațetă sau o altă variantă de acțiune, care n-a fost cea corectă, lucrurile au evoluat negativ. Practic, rolul liderilor în sănătate este extrem de important atât timp cât ei sunt lăsați să decidă”. Specialistul a mai spus că deși într-un context pandemic nu se pot separa problemele economice de cele de sănătate, iar la discuții trebuie să participe toți specialiștii, deciziile trebuie dimensionate în așa fel încât la final cele de sănătate publică să dea nota definitivă. „Asta, dacă primează interesul de sănătate publică. Dacă primează alte interese, politice sau de altă natură, atunci sigur că lucrurile primesc o altă coloratură”, a completat specialistul.

La rândul său, dr. Adrian Marinescu s-a întrebat „cât de mult am învățat noi toți în acești doi ani de pandemie” și dacă începutul anului viitor, cu ceea ce ar putea însemna valul 5, ne va găsi mai pregătiți - inclusiv să luăm decizii în mod echilibrat, în raport cu situația epidemiologică, și nu pe baze emoționale. „Dacă vom preveni infectarea, dacă vom crește rata de vaccinare... (...) Pentru că dacă nu o vom face nici de data aceasta, atunci nu mai avem vreo explicație sau scuze. Până acum nu aveam suficientă experiență, dar acum cred că știm noi toți: cei care decid, cei care transmit mesaje și, până la urmă, cetățeanul, pentru el și pentru familia lui”.

De asemenea, dr. Adrian Marinescu și-ar fi dorit o mai bună cristalizare și armonizare a discursului oamenilor de știință și măsuri concrete și consecvente mai bine adaptate realităților țării noastre.

Resurse umane și legislație: aspecte cheie pentru un medic lider

Avocatul Dan Minoiu, partener în cadrul firmei de avocatură Mușat & Asociații, specializat în probleme de compliance asociate activității medicale, a vorbit despre importanța cunoașterii diferitelor implicații legale pe care le au multiplele roluri ale medicului în activitatea sa profesională – de exemplu, ca angajat în mediul public, colaborator în mediul privat, antreprenor, cadru didactic, membru al unei asociații. Alt aspect amintit a fost cel al malpraxisului – din punct de vedere tehnic și din punct de vedere etic.

Minoiu

Îngrijirea prin compasiune a fost tema prezentării și pledoaria doctorului Nicolae-Iordache Iordache. Compasiunea crește aderența la tratament și calitatea vieții pacientului, face viața mai bună celor care o practică și crește profiturile unității medicale. Potrivit unui studiu citat de medic, 87% dintre pacienții americani consideră compasiunea medicului un criteriu de selecție mai important decât timpul de așteptare necesar pentru consultație, mai important decât distanța pe care trebuie să o parcurgă pentru a ajunge la medicul respectiv și decât prețul pe care trebuie să îl plătească pentru respectivul serviciu medical. În plus, „atât compasiunea, cât și cinismul au gradul lor de contagiozitate”, a subliniat dr. Iordache.

O proporție de 74% dintre persoanele confruntate cu o problemă de sănătate apelează la social media și la căutarea pe Google, potrivit unui chestionar Gfk din 2017. „Este bine? Este rău? Asta este!”, a transmis  conf. dr. Mihai Craiu, fondatorul platformei Spitalul Virtual pentru Copii. Această realitate, spune pediatrul, înseamnă și că medicul poate construi o relație cu potențialul pacient/aparținător în mediul respectiv, orientându-l pentru a căuta în mod corect informații de bună calitate.

Craiu

Participanții au putut urmări și intervențiile „medicilor talentați care au devenit manageri de succes” – și au devenit manageri pentru că le pasă și pentru că își doresc să performeze mai eficient, la standarde înalte, după cum au spus conf. dr. Raluca Teleanu, șefa secției de Neurologie Pediatrică la Spitalul „Victor Gomoiu” din Capitală, ș.l. dr. Cătălin Cîrstoveanu, șeful secției de Neonatologie de la Spitalul „Marie Curie” și dr. Oren Iancovici, fondator și CMO al Centrelor Ares.

panel 2

O altă sesiune interesantă a avut ca temă digitalizarea și inovația în medicină, avându-i ca invitați pe dr. Horațiu Ioani, fondatorul Neurocentrum, dr. Radu Veștemean, arhitect şef de informaţii şi cercetător principal la NirvSystem Corp - companie blockchain de îngrijire a sănătăţii cu sediul în Toronto, Canada, și prof. dr. Elizabeta Popa, profesor la Weill Cornell Medical College, SUA.

Nu în ultimul rând, burnoutul medicilor este un subiect tot mai apăsător, care necesită soluții concrete și urgente, după cum au amintit și participanții la ultima sesiune a zilei. Despre îmbunătățirea sănătății mintale și a stării de bine au vorbit prof. dr. Doina Cosman, președinta Asociației Române de Psihiatrie și Psihoterapie, coach executiv dr. Iulia Deac, psihiatrul Gabriel Diaconu și psihiatrul Mihai Bran, fondatorul ATLAS, precum și prof. dr. Simona Rednic, președinta Societății Române de Reumatologie, și internistul Nicolae Rednic.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe