Tour de France sau Tour de Lance? Lumea sportului mondial, a ciclismului în special,
era, în urmă cu şapte ani, la picioarele unui tânăr născut la 18 septembrie
1971 într-o suburbie a oraşului Dallas, de şapte ori consecutiv câştigător al
turului Franţei, între 1999 şi 2005. După victoria din 2005, Lance Armstrong –
căci despre el este vorba – s-a retras din circuitul mondial. Acoperit de
glorie, intrase în legenda sportului mondial, lăsând în urmă milioane de fani
ce-l implorau să continuie. Pagina de istorie scrisă de Armstrong în cei şapte
ani de succese consecutive în cel mai greu traseu din circuitul profesionist îl
transformase într-un „semizeu“ al sportului pe două roţi.
Admiraţia
pentru ciclistul american avea însă rădăcini mai vechi. În 1996, după victoria în
„Săgeata valonă“, Lance a abandonat, după cinci zile de concurs, Turul Franţei.
Pentru el începea o nouă luptă: cu viaţa. Fusese diagnosticat la 2 octombrie
1996, cu cancer testicular metastazat; iar boala progresa. Medicul care s-a
ocupat de acest caz nu-i dădea mai mult de 3% şanse de supravieţuire. „Când cancerul
a ales trupul meu, a făcut o greşeală. Nu-i dau voie aici“, spunea hotărât la
vremea respectivă Armstrong. A fost operat pe creier, iar după şedinţe intense
de chimioterapie, în mai 1998, şi-a celebrat victoria împotriva cancerului.
Regimul standard de chimioterapice pentru tratamentul acestui tip de cancer
este un cocktail de bleomicină, etopozid şi cisplatină, dar Armstrong a înlocuit
bleomicina cu ifosfamidă, pentru a evita toxicitatea pulmonară. Această decizie
i-a salvat viaţa, dar şi cariera.
A câştigat.
A câştigat din nou. După victoria de la Oslo (1993), la Campionatul Mondial de
Ciclism pe şosea, Lance Armstrong a câştigat şi bătălia cu viaţa. Era un învingător.
„Marea buclă“, aşa cum mai este numit Turul Franţei, devenise, între 1999 şi
2005, o cursă pe care Lance o domina cu autoritate. Armstrong părea intrat
definitiv în galeria marilor sportivi ai lumii. La 24 iulie 2005, s-a retras
din activitate. În plină glorie. A revenit în 2008, pentru a promova lupta împotriva
cancerului, urmând a se retrage definitiv la 16 februarie 2011.
Anul
acesta însă, în luna iunie, Agenţia Antidoping a Statelor Unite (USADA) l-a
acuzat pe Lance Armstrong de folosirea substanţelor interzise, care îmbunătăţesc
performanţele sportive, iar în august i-a retras toate titlurile câştigate începând
cu 1998, inclusiv cele şapte din „Marea buclă“, aplicându-i şi o interdicţie pe
viaţă de participare în toate sporturile monitorizate de USADA. În comunicatul
emis, se preciza că „Lance Armstrong a folosit cele mai sofisticate modalităţi
de dopaj pe care sportul le-a întâlnit vreodată“. La 22 octombrie 2012, Uniunea
Ciclistă Internaţională a aprobat verdictul USADA şi a confirmat interdicţia pe
viaţă şi retragerea titlurilor din Turul Franţei.
Legenda
„Lance Armstrong“ nu are happy-end. Sportivul care avea lumea la picioare în
urmă cu şapte ani era un impostor. Prin diferite metode, a încercat să ne păcălească.
Acuzaţiile din anul 2000, înaintate de cicliştii Jan Ullrich şi Marco Pantani (şi
ei, la rândul lor, dopaţi) se dovediseră a fi adevărate. La finalul unei
cariere controversate, Lance Armstrong pare să fi câştigat cinstit o singură
luptă: cu viaţa.
