Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Junk food, drone și turism medical

Viața Medicală
Dr. A. M. vineri, 22 aprilie 2016
     În vreme ce politicienii de la București discută cum să facă ineficientă legislația antifumat, în condițiile în care mai bine de un sfert din populație fumează, politicieni responsabili din lumea civilizată se luptă pentru mize aparent mult mai mici. Maggie De Block (foto), ministrul federal al sănătății din Belgia, a lansat un plan de reducere a fumatului de la 18,3% în prezent la mai puțin de 17% în 2018. În plus, după cum anunță portalul flamand De Redactie, logourile vor fi eliminate de pe pachetele de țigări începând cu 2019.
 
Măsurile antifumat sunt completate de acoperirea integrală a costurilor tratamentului pentru fumătorii care vor să renunțe la tutun, dar și de introducerea interdicției de a fuma în mașinile în care sunt prezenți minori. Nu în ultimul rând, este vizată și mărirea accizei pentru produsele din tutun.

 

     Yaakov Litzman (foto), ministrul israelian al sănătății, a reușit să declanșeze un adevărat scandal după ce, într-o luare de poziție la o conferință a cardiologilor israelieni, a atacat lanțul de restaurante fast-food McDonaldʼs. După ce a nominalizat franciza americană, oficialul israelian ultraortodox (citat de site-ul de știri Times of Israel) a adăugat: „Nu este nevoie să mâncăm junk food, nu în țara noastră“.
 
Litzman a arătat că este importantă educarea copiilor să nu mănânce alimente fast-food și dulciuri și a exprimat angajamentul ministerului pe care îl conduce de a se concentra pe medicina preventivă. Replica dată de McDonaldʼs Israel nu s-a lăsat așteptată. Într-un comunicat, reprezentanții companiei arată că aceasta a luat, deja de un deceniu, o serie de măsuri menite să facă alimentele comercializate în Israel mai sănătoase: scăderea la jumătate a proporției de grăsime din carnea neprocesată (de la 18% la 9%), eliminarea grăsimilor trans din cartofii prăjiți, reducerea grăsimilor saturate din produsele prăjite și diminuarea nivelurilor de zahăr și sodiu din toate produsele.

 

     Autoritățile de sănătate publică din Murrumbidgee, un district din regiunea australiană New South Wales, au anunțat, conform televiziunii ABC, că vor interzice comercializarea băuturilor răcoritoare îndulcite în toate unitățile sanitare din subordine. Este vorba de nu mai puțin de 31 de spitale, care nu vor mai putea oferi pacienților și vizitatorilor posibilitatea de a cumpăra sucuri îndulcite. Măsura este luată după ce un studiu realizat de Universitatea din Sydney a arătat că reducerea vânzărilor de băuturi îndulcite este recomandată pentru combaterea obezității – o afecțiune ale cărei costuri medicale directe sunt uriașe.

 

     Un start-up american intenționează să intre puternic pe piața din... Africa. Știrea din Forbes e un pic neverosimilă, dacă ne gândim că e vorba de o companie americană de hi-tech, care vrea să intre puternic în zona serviciilor prestate în Rwanda. Mica țară africană, care a trecut printr-un război civil și un genocid în urmă cu doar două decenii, are programe ambițioase de sănătate publică (sponsorizate de donatori internaționali), dar o infrastructură cu totul precară. Aici intervine compania Zipline, care va asigura, începând din iulie, transportul de sânge și produse derivate de la un centru situat în apropierea capitalei Kigali către 21 de clinici de transfuzii sanguine din vestul țării.
Dronele vor livra provizii de sânge în Rwanda începând din luna iulie
Foto: Zipline

Folosind drone de doar zece kilograme, cu o autonomie de zbor de până la 120 de kilometri, americanii estimează că vor face între 50 și 150 de livrări de sânge în fiecare zi. Costurile și valoarea contractului încheiat cu guvernul rwandez nu au fost anunțate, dar ele nu sunt mai mari decât cheltuielile actuale de transport cu microbuzul pe drumuri relativ proaste, la care se adaugă pierderile survenite de degradarea frecventă a produselor de sânge transportate. Compania americană speră să încheie și alte contracte cu țări africane, pentru transport de antibiotice, vaccinuri, ser antirabic sau ser antivenin, produse care altfel ajung cu dificultate în zonele îndepărtate.

 

     Chiar dacă turismul a suferit o lovitură importantă, odată cu valul de atentate teroriste din ultima vreme, Turcia speră să compenseze pierderile prin creșterea veniturilor din turismul medical. După cum a declarat Erol Afşin (foto), subsecretar de stat în ministerul turc al sănătății, citat de cotidianul Hürriyet, în prezent încasările ajung oficial la 1,5 miliarde de dolari, dar sunt în realitate de 3 miliarde și ar putea crește la 5 miliarde în următorii doi ani. Pe termen mediu, speranțele merg și mai departe, până la posibile încasări de 20 de miliarde în 2023, când statul turc își va aniversa centenarul. Numărul turiștilor care au vizitat țara pentru servicii medicale a sărit de la 109.000 în 2010 la 583.000 în 2014, dar ar ajunge la 700.000, dacă s-ar lua în calcul și intervențiile de chirurgie estetică.
 
Cei mai mulți străini vin la tratament în Turcia din Irak, Azerbaidjan, Kazahstan, Georgia, Grecia, Uzbekistan și Bosnia și Herțegovina. Cele mai solicitate servicii sunt intervențiile chirurgicale, iar dintre acestea cele mai căutate sunt transplanturile de organe, implantul de păr, chirurgia cardiacă și chirurgia plastică. Conform oficialului citat, prețurile ar fi cu până la 70% mai mici în Turcia, în comparație cu alte țări europene. Istanbul este centrul cel mai vizitat, urmat de Antalya, Ankara, Izmir și Bursa. Pe lângă costurile medicale directe, un turist venit la tratament în Turcia stă în medie de patru ori mai mult decât un turist obișnuit.

 

     Suedia a notificat Organizația mondială a sănătății de diagnosticul pozitiv al unei infecții cu virusul Lassa, manifestată prin encefalită la o femeie în vârstă de 73 de ani, la întoarcerea acesteia dintr-o deplasare de șase săptămâni în Liberia. Simptomele au inclus febră, frison, dureri articulare, cefalee și diaree. Ancheta epidemiologică a identificat nu mai puțin de 74 de contacți, personal medical și membri ai familiei pacientei, care se află sub observație. Ultimul contact va ieși din perioada de supraveghere de 21 de zile la 22 aprilie. Riscul transmiterii infecției în Suedia este considerat scăzut de experții OMS. Febra Lassa este o infecție virală acută hemoragică, cu evoluție de una până la patru săptămâni. Transmiterea se face de la rozătoare infectate, prin contaminarea alimentelor sau obiectelor cu urina și fecalele acestora. Este posibilă transmiterea interumană, mai ales în absența măsurilor de prevenție și control. Rata deceselor este de 1%, dar ajunge la 15% la pacienții cu forme severe, care necesită internare. Rehidratarea precoce și tratamentul simptomatic cresc supraviețuirea.

 

     Ziarul regional austriac Kleine Zeitung scrie despre un medic din statul Carinthia care a fost concediat după ce a recidivat în consumul de substanțe adictive. Este vorba, după toate aparențele, de un medic anestezist din Klagenfurt, care a dezvoltat o adicție la opioizi și la propofol. Protocolul terapeutic, în aceste situații, presupune scoaterea persoanei cu adicție din mediul de lucru, până la tratarea acesteia, și reinserția profesională ulterioară.

 

     Aproximativ 86% din populația rurală și 82% din cea urbană din India nu are acces la asigurări de sănătate, anunță ziarul The Hindu, citând rezultatele unui sondaj, publicate săptămâna aceasta. Dintre serviciile medicale prestate, cele mai multe au fost în mediul privat – 72% în rural și 79% în mediul urban. Mai mult de jumătate din respondenți au declarat că problema financiară este principala limitare în obținerea de îngrijiri medicale. Prin comparație, doar 15% au declarat că nu pot obține îngrijiri deoarece nu există o clinică în apropierea domiciliului.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.