Bilanțul se mai referă și la măsurile luate pentru gestionarea pandemiei COVID-19, precum și la proiectele rămase în lucru.

Reforme

La capitolul reforme în spitale, Ioana Mihăilă arată că a fost creat cadrul legal pentru înființarea consorțiilor medicale, asocieri cu personalitate juridică de spitale publice, în scopul derulării în comun de activități medicale, cercetare științifică, investiții în infrastructură, achiziții de medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale etc.

Astfel:

• S-a creat cadrul legal pentru plata în funcție de indicatori de performanță și calitate pentru spitalele publice, precum și posibilitatea de a pilota modalități de plată pe perioadă de 12 luni;  
• S-a reglementat componența Consiliilor de Administrație ale spitalelor, prin introducerea în legislație a criteriilor pe care membrii consiliilor de administrație trebuie să le îndeplinească. CA-urile au primit „responsabilități de monitorizare a achizițiilor directe (aprobă achizițiile directe de peste 50.000 lei), de contractare de servicii de audit extern și de participare, în calitate de observatori, la concursurile pe post care se desfășoară în spitalele publice”;
• S-a creat baza legală pentru stabilirea condiţiilor şi metodologiei privind avizarea înfiinţării spitalelor private, avizarea structurii organizatorice, precum şi avizarea modificării acesteia.

A rămas în lucru Agenția Națională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS) necesară pentru implementarea proiectelor de infrastructură de sănătate cu impact teritorial major. Proiectul de Ordonanță de Urgență a trecut prin circuitul intern de avizare, urmând a fi retrimis spre consultarea ministerelor avizatoare.

Au fost luate măsuri și pentru profesioniștii din Sănătate, se arată în raport. Astfel, au fost demarate concursurile pentru managerii de spitale din subordinea Ministerului Sănătății:

• A fost aprobată legislația pentru Normele de organizare și desfășurare a concursului pentru ocuparea posturilor de manager general din cadrul serviciilor de ambulanță județene;  
• În perioada mai - septembrie 2021 au avut loc patru sesiuni de concurs pentru posturile de directori generali ai caselor județene de asigurări de sănătate (CAS);
• În iunie 2021 a fost organizat concursul pentru ocuparea posturilor de conducere (vicepreședinte științific și vicepreședinte administrativ) la nivelul Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale (ANMDMR) - pentru prima dată de când a fost publicată legea de organizare și funcționare a ANMDMR.

S-a acționat pentru formarea și managementul profesioniștilor din sănătate, astfel:

• În Planul Național de Redresare și Reziliență au fost prevăzute fonduri pentru reforma managementului serviciilor de sănătate și dezvoltarea resurselor umane din sănătate;
• S-a creat baza legală pentru înființarea Registrului Naţional al Profesioniştilor din Sistemul de Sănătate.

Au rămas în lucru:

• Reformarea rezidenţiatului în ceea ce priveşte admiterea, pregătirea şi obţinerea calificărilor de specialist;
• Reformarea pregătirii asistenților medicali în cadrul școlilor postliceale;
• Alocarea de fonduri din Programul Operațional Sectorial (POS) pentru dezvoltarea abilităților personalului medical.

În raport se reamintește că, pe durata mandatului Ioanei Mihăilă, s-au luat măsuri în domeniul medicamentelor: a fost introdusă lista medicamentelor esențiale, a fost demarată dezvoltarea Sistemului Electronic de Raportare (SER), a fost reglementată, pentru prima dată în România, punerea pe piață a  medicamentelor autorizate în UE și necesare pentru acoperirea unor nevoi de sănătate publică, printr-o procedură rapidă și simplificată.

S-au mai realizat următoarele:

• A fost modificată reglementarea autorizării medicamentelor destinate unor nevoi speciale
• A fost aprobată ordonanța prin care a fost reglementat consiliul științific al Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România.

Au rămas în lucru:

• Finalizarea proiectului cu STS pentru dezvoltarea SER;
• Finalizarea proiectului cu Banca Mondială pentru definirea unei noi metodologii de calcul al prețurilor la medicamente;
• Finalizarea proiectelor cu producătorii români pentru creșterea capacității de producție a moleculelor cu risc crescut de discontinuitate în piață;
• Continuarea organizării concursurilor corecte pentru atragerea de profesioniști în ANMDMR.

La capitolul transparență și digitalizare, s-a acționat pentru:

• Transparentizarea cheltuielilor entităților din sistemul public de sănătate;
• A fost inclusă Transparentizarea utilizării resurselor publice prin publicarea centralizată a datelor privind achizițiile din sănătate ca obiectiv al Ministerului Sănătății în Strategia Națională Anticorupție 2021-2025;
• S-a acționat pentru dezvoltarea şi implementarea serviciilor e-Health/telemedicină -  au fost prevăzute în PNRR investiții pentru realizarea unui sistem integrat de e-Health și telemedicină, cu o alocare financiară de 400 milioane de euro;
• În Programul Operațional Sănătate (POS) s-a prevăzut și finanțarea unui Observator Național de Date în Sănătate, care va centraliza și va analiza datele medicale și va furniza indicatori cheie ai sistemului național de sănătate.

Pacienți: prevenție, acces și siguranță

În raport sunt menționate măsurile generale luate pentru pacienți:

• A fost extinsă vârsta de vaccinare gratuită anti-HPV, de la 14 la 18 ani pentru fete și au fost distribuite 40.000 de doze de vaccin împotriva HPV; 
•  În viitorul Program Operațional Sănătate sunt finanțate unități sanitare pentru pacienții cu dependență de substanțe (4 spitale) și 3 noi centre pilot de tip „comunități terapeutice” și dezvoltarea de standarde de calitate și cost pentru aceste intervenții.

S-au mai luat și măsuri pentru combaterea infecțiilor nosocomiale. S-au convenit, cu reprezentanții Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate (ANMCS), clarificări și completări ale listelor de cerințe și indicatori ce privesc managementul infecțiilor asociate asistenței medicale și utilizarea antibioticelor în unitățile spitalicești. „În urma aprobării PNRR, spitalele publice vor fi dotate cu echipamente și materiale destinate reducerii riscului de infecții asociate asistenței medicale în valoare de 150 de milioane de euro”, se arată în document.

Hotărârea privind înființarea comitetului național pentru prevenirea și limitarea infecțiilor asociate asistenței medicale se află în transparență decizională. A fost actualizat Ordinul nr. 961/2016 pentru aprobarea Normelor tehnice privind curățarea, dezinfecția și sterilizarea în unitățile sanitare publice și private - pe circuitul intern de avizare - urmează aprobare și publicare în Monitorul Oficial.

S-a acționat în ajutorul pacienților cu arsuri prin:

• Eficientizarea mecanismului de transfer al marilor arși;
• Înființarea Comisiei Multidisciplinare de Arsuri a Ministerului Sănătății;  
• Comisia Multidisciplinară de Arsuri a Ministerului Sănătății are în curs de elaborare propuneri argumentate de modificări la OMS 476 / 2017, pentru creșterea calității îngrijirii și a șanselor de supraviețuire a pacienților cu arsuri severe în sistemul de sănătate public românesc;  
• S-a realizat o aplicație de telefon/tabletă/computer destinată sprijinirii medicilor din spitalele din țară care nu sunt specializate în tratarea arsurilor severe - telemedicină.

Pe partea de urgențe medicale, a fost modificat și completat ordinul (OMS 50/2004) privind metodologia de trimitere a unor categorii de bolnavi pentru tratament în străinătate. Este în curs de avizare OMS 905/2009 privind înființarea Dispeceratului unic pentru centralizarea paturilor libere care se asigură de către unitățile sanitare publice, pentru internarea pacienților proveniți din Unitățile de Primire Urgențe (UPU) sau Compartimentele de Primiri Urgențe (CPU). A fost modificat Ordinul Ministrului Sănătății (nr. 1244/2020) privind aprobarea Regulamentului pentru tratamentul intervențional al pacienților cu infarct miocardic acut și aprobarea Regulamentului pentru tratamentul urgențelor de chirurgie vasculară și urgențelor de chirurgie cardiovasculară în municipiul București.

Pe partea de transplant, s-a implementat protocolul de colaborare cu Agenția Națională de Transplant din Italia pentru transplantul pulmonar al pacienților români. S-a încheiat un protocol în domeniul transplantului cu Republica Bulgaria. Agenția Națională de Transplant poate să devină membru activ și cu drepturi depline al Asociației FOEDUS - European Organ Exchange prin Ordonanța 18/august 2021.

La capitolul siguranța pacienților, s-a înființat Comisia Multidisciplinară a Ministerului Sănătății pentru suport respirator non-invaziv în afara secțiilor ATI și s-a demarat procesul de evaluare a infrastructurii spitalicești din România printr-un parteneriat cu Universitatea Tehnică de Construcții București (UTCB).

Au fost monitorizați factorii care afectează sănătatea, prin dezvoltarea capacității laboratoarelor de analiză a apei potabile - proiect cu finanțare europeană.

Se mai arată că Ministerul Sănătății a implementat, împreună cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), posibilitatea asiguraților de a plăti o contribuție personală pentru spitalizările la furnizori privați, reprezentând diferenţa dintre tariful integral practicat de spitalul în care se realizează internarea şi tariful decontat de CNAS.

În raport se menționează reorganizarea sistemului transfuzional din România: prin Programul Operațional Sectorial (POS) 2021 - 2027, Ministerul Sănătății a propus un buget de aproximativ 70 de milioane de euro pentru punerea în aplicare a planului de restructurare a sistemului de transfuzii, inclusiv prin investiții în infrastructura medicală și în sisteme IT.

Pe partea de expertiză medico-legală, se menționează deblocarea lucrărilor în cazul a sute de dosare aflate în instanță. A fost modificat OMS 1196/2013 pentru aprobarea componenţei nominale a Comisiei superioare medico-legale, a Comisiei de avizare şi control al actelor medico-legale din cadrul Institutului Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici” Bucureşti, a componenţelor nominale ale comisiilor de avizare şi control al actelor medico-legale din cadrul institutelor de medicină legală din centrele medicale universitare Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, Târgu Mureş şi Craiova, precum şi a modului de funcţionare a acestor comisii.

S-au actualizat și modificat tarifele în vigoare începând cu anul 2006 pentru prestațiile medico-legale, în sensul scutirii de costuri pentru efectuarea și eliberarea certificatului medico-legal solicitat de către persoanele cu statutul de victime ale violenței domestice și ale traficului de persoane.

Se mai amintește înființarea Grupului tehnic de lucru pentru armonizarea legislației în domeniul medicinei legale având ca scop principal elaborarea proiectului legislativ de reorganizare a activității de medicină legală în România.

Investiții

La acest capitol, sunt indicate proiectele pentru construcția spitalelor regionale începute în anul 2016, care au ajuns în următoarele stadii:

• Iași: contract de finanțate semnat cu BEI în aprilie (250 milioane euro), contractul de proiectare tehnică detaliată este pregătit pentru semnare în septembrie, contractul pentru angajarea verificatorilor tehnici a fost semnat.
• Cluj: contractul de finanțare se va semna în octombrie, în noiembrie se semnează contractul de proiectare (305 milioane euro).
• Craiova: contractul de finanțare se va semna în 2022, în decembrie se semnează contractul de proiectare (298 milioane euro).

Se mai enumeră restructurarea Programului Operațional Sănătate, cu scopul asigurării finanțării pentru încă 2 spitale regionale, și deblocarea proiectelor de construire a celor 3 centre pentru mari arși, finanțate prin Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare/Banca Mondială (BIRD/BM), la Timișoara, București, Târgu Mureș.

În document mai sunt enumerate investițiile finanțate prin Banca Mondială și investițiile în infrastructura spitalicească, care ar fi urmat să se facă prin PNRR, după aprobarea acestuia.  

Gestionarea pandemiei

La acest capitol, sunt enumerate măsurile pentru accelerarea campaniei de vaccinare - de la OUG privind acordarea de tichete de masă la cadrul legal pentru vaccinarea la domiciliu, de către medicii de familie, și în ambulatorii de specialitate. Se menționează și creșterea sumei pe care medicii de familie o primesc pentru vaccinarea anti-COVID.

Mai sunt menționate îmbunătățirea circuitului informațional privind pacienții COVID-19, creerea cadrului legal pentru ca măștile de protecție nedistribuite să poată fi repartizate inspectoratelor școlare județene, spitalele cu circuite mixte, pentru toți pacienții, ordinele comune cu Ministerul Educației șamd.

Au fost enumerate și măsurile luate pentru pregătirile în vederea valului 4 al pandemiei (creșterea numărului de paturi ATI și pe secții, testare rapidă în farmacii, servicii de recuperare decontate în sistemul de asigurări de sănătate pentru pacienții cu afecțiuni post-COVID).