Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Institutul Cantacuzino și Rețeaua Pasteur

Viața Medicală
Prof. dr. Mircea Ioan POPA vineri, 13 octombrie 2017
     Importanța Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino” (INCDMMC) nu este doar una la nivel național, legăturile cu marile institute europene reprezintă o veche tradiție. Institutul face parte din Rețeaua internațională a institutelor Pasteur (RIIP), după ce legăturile cu Institutul Pasteur din Paris au fost reluate în 1990. Din rețea fac parte alte 32 de institute din 26 de țări de pe cinci continente, unite de misiunea comună, dar și prin cultură și valorile împărtășite.
     Profesorul Ion Cantacuzino a lucrat doi ani în laboratorul din Paris al lui Ilya Mecinicov, laureat Nobel în medicină și fiziologie. Revenind în România, a pus bazele Institutului de Seruri și Vaccinuri, după modelul Institutului Pasteur din Paris. Institutul de Seruri și Vaccinuri „Dr. Ion Cantacuzino” venea să acopere câteva nevoi reale și inseparabile, stipulate în actul semnat, la momentul înființării sale, de Regele Ferdinand I al României: centru de cercetare științifică fundamentală și aplicativă, centru de învățământ de specialitate, instituție care prepară seruri, vaccinuri și alte produse biologice utile în diagnosticul, prevenirea sau tratamentul bolilor infecțioase. Deși tumultuoasă, istoria Institutului continuă să se scrie atât pe plan național, cât și pe plan internațional, alături de celelalte institute din rețea.
     Cu toate că include mai multe structuri individuale, RIIP reprezintă un model unic de cooperare în domeniul medical, științific, de cercetare, aducând împreună o comunitate umană și științifică ce se apleacă asupra priorităților locale și internaționale în multiple domenii, inclusiv în cel al sănătății publice. RIIP și-a demonstrat de-a lungul timpului importanța ca sistem santinelă pentru prevenirea emergenței infecțiilor, având o activitate marcată îndeosebi în zonele afectate de endemii sau epidemii. Misiunea RIIP este de a contribui la îmbunătățirea sănătății publice, mai ales în ceea ce privește bolile infecțioase, prin cercetare biomedicală, dar și prin activități de formare și transfer al inovațiilor și al tehnologiei.
     INCMMC se bucură deja de o conlucrare temeinică în cadrul RIIP, beneficiind de acces la literatură științifică, cursuri de specialitate, îndrumare din partea altor cercetători ce lucrează în același domeniu sau în domenii conexe, cât și colaborarea pe proiecte de cercetare comune. În ultimii cinci ani, INCMMC a fost implicat în trei proiecte de cercetare de tip ACIP (Actions Concertées InterPasteuriennes) finanțate de RIIP, două proiecte de cercetare internaționale alături de Institutul Pasteur și a trimis participanți la cursurile organizate de Institutul Pasteur din Paris. De asemenea, este interesant de notat că între cele 14 cursuri de pregătire propuse de RIIP pentru anul 2018, unul este de origine română, urmând a fi organizat, dacă se va aproba, la Institutul Cantacuzino. Cursul este important și util, având ca subiect aplicațiile biomedicale, tehnicile experimentale și normele impuse în cercetarea ce implică animale de laborator. O parte a activității din stațiunea Băneasa a INCDMMC se desfășoară cu diverse animale de laborator.
     În perioada 20–22 septembrie 2017, la Abidjan (Coasta de Fildeș) a avut loc întâlnirea anuală a directorilor RIIP. Institutele membre au șansa, în cadrul acestor adunări, de a dezvolta noi colaborări și de a afla de diferite beneficii aduse sănătății publice la nivel internațional. Au loc, de asemenea, informări cu rol administrativ, legate de utilizarea fondurilor rezultate din cotizațiile institutelor și de diversele proiecte aflate în desfășurare. Este pus în discuție și planul pentru anul 2018, sunt discutate propunerile pentru cursurile RIIP, precum și bugetul pe anul următor. Institutele membre sunt grupate în regiuni și pentru fiecare dintre acestea este ales un reprezentant care va participa la adunările consiliului RIIP. La Abidjan au avut loc alegeri, prin vot secret, pentru toate cele cinci regiuni, incluzând Europa. Reprezentant pentru institutele din Belgia, Bulgaria, Federația Rusă, Franța, Grecia, Italia și România a fost ales semnatarul acestor rânduri.
     Întâlnirea de anul acesta vine în completarea discuțiilor începute în iunie 2016, când directorilor RIIP li s-a propus inițierea unor proiecte de mare anvergură care să fie relevante atât din punct de vedere științific, cât și pentru sănătatea publică majoră, să aibă impact global și să se concretizeze în viitor într-un proiect finanțabil, la care să participe cât mai multe dintre institutele RIIP. Astfel este încurajată colaborarea și este subliniată importanța acțiunilor sinergice. Fiecare dintre membrii Rețelei urmează o misiune locală și contribuie la soluționarea problemelor de sănătate publică la nivel național, dar RIIP trebuie să se adreseze problemelor presante și cu impact major asupra sănătății umanității.
     Dintre beneficiile participării în cadrul RIIP, se poate menționa faptul că asigură o colaborare globală ce are rezultate remarcabile, oferind astfel recunoaștere și vizibilitate internațională, având de asemenea o legitimitate istorică și științifică în sănătatea publică și domeniile conexe. Institutele membre RIIP își asumă la nivel local responsabilități similare și pot juca un rol important în sfătuirea/îndrumarea autorităților naționale pentru îmbunătățirea sănătății publice. Rețeaua pune la dispoziție, la nivel global, accesul la ecosisteme microbiene unice și este un element-cheie în ceea ce privește supravegherea și cercetarea în domeniul bolilor infecțioase.
     Cu toate acestea, sunt prezente multiple dificultăți ce apar ca urmare a discrepanțelor dintre institutele membre și statele gazdă, cum ar fi gradul diferit de dezvoltare sau variabilitatea populației pe care o deservesc. Institutele funcționează în condiții diferite din punctul de vedere al statusului legal sau al modelelor economice naționale și toate sunt în căutare de fonduri pentru susținerea programelor și a activităților proprii. În acest sens, ar merita subliniată decizia organizării RIIP 2017 în Coasta de Fildeș: statul ivorian a acordat o deosebită importanță dezvoltării institutului local, fondurile alocate au fost substanțiale, iar realizările pe măsură. Coasta de Fildeș găzduiește, spre exemplu, banca de culturi și seruri pentru o întreagă regiune a Africii. Există specialiști și tehnicieni antrenați, remarcabili.
     Urmărind să depășească barierele inerente, RIIP are potențialul de a rezolva provocări din domeniul sănătății publice dificil de abordat pentru o singură entitate locală. Consolidarea legitimității RIIP este realizată printr-o viziune a unei rețele complet implicate, ca un întreg ce va ajuta la creșterea vizibilității internaționale și a credibilității agențiilor finanțatoare precum și a autorităților de sănătate. Astfel, se dorește o colaborare mai strânsă în cadrul Rețelei și unificarea resurselor și a capacității de cercetare pentru facilitarea actului de cercetare, păstrând deopotrivă posibilitatea de a colabora cu entități externe. Pentru a realiza acest deziderat, RIIP a plănuit dezvoltarea unui plan strategic de cercetare cu scopul de a susține domeniile de excelență ale rețelei prin realizarea unei analize holistice a fiecărei probleme identificate drept având un impact global. Planul se concentrează, de asemenea, pe teme generale ce pot fi abordate multi-, inter- și transdisciplinar. Provocările metodologice trebuie acceptate iar acțiunile trebuie susținute pe termen lung, implicând rețeaua ca un întreg în vederea realizării unui parteneriat internațional.
     Domeniile de cercetare desemnate de importanță majoră pentru RIIP sunt: abordări de tip ecosistem și One Health (sănătate unică) pentru a ținti zoonoze majore și patogeni emergenți; boli transmise de vectori și strategii de control al vectorilor; boli tropicale neglijate; impactul asupra sănătății al schimbărilor climatice și ale mediului înconjurător (inclusiv urbanizarea); provocări majore cu privire la procesul de îmbătrânire/longevitate (cancer, sindromul meta­bolic, boli neurodegenerative).
     Prof. dr. Christian Bréchot, președintele Institutului Pasteur din Paris, a arătat că ultimii ani au marcat o perioadă de solidaritate fără precedent a institutelor din Rețeaua Pasteur. Institute partenere și-au unit forțele pentru a răspunde pericolului reprezentat de infecția cu virusurile Zika și Ebola, avansând cunoașterea în domeniu și investind resurse pentru cercetare fundamentală și aplicată în scopul sănătății populațiilor vulnerabile.
     Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino” va continua tradiția sa pasteuriană și va rămâne angrenat în rezolvarea problemelor de sănătate publică, cercetare, învățământ, producție la nivel național, cu reverberații la nivel european și mondial.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.