În 2021, activitatea rețelei sanitare și de ocrotire a sănătății a fost marcată de evoluția pandemiei de COVID-19 și, în consecință, de măsurile autorităților centrale și locale pentru prevenirea răspândirii virusului, se arată în raportul pe 2021, privind activitatea rețelei sanitare și de ocrotire a sănătății, al Institutului Național de Statistică (INSEE).

Activitatea din sistemul sanitar, public şi privat, s-a desfășurat în peste 65.000 de unități sanitare, din care 53.000 în mediul urban şi 12.000 în rural -  cu circa 2.000 de unități mai multe decât în anul anterior, se precizează într-un comunicat INSEE.

Pe principalele categorii de unităţi, rețeaua sanitară a dispus, în 2021, de: 543 spitale, față de 535 în 2020; 160 unități asimilate spitalelor, care oferă numai servicii de internare de zi sau servicii ambulatorii și internare de zi, mai mult cu 10 unități față de anul precedent; circa 14.000 de cabinete medicale independente de specialitate, cu 1.276 unități mai multe decât în 2020; peste 16.000 de cabinete stomatologice independente, cu 527 unități mai multe decât în anul precedent; peste 10.000 de cabinete de medicină de familie, în scădere cu 182 cabinete față de 2020.

Rețeaua farmaceutică a furnizat servicii printr-un număr de 9.900 de farmacii, drogherii și puncte farmaceutice, în creștere cu 97 de unități față de 2020.

Dintre cele 703 de spitale, centre de sănătate cu paturi de spital și unități asimilate spitalelor care și-au desfășurat activitatea în anul 2021, numai 350 au fost unități medicale mari - cu peste 100 de paturi - , iar 272 au fost unități medicale mici (cu mai puțin de 50 de paturi).

Medicina primară

Cele mai multe cabinete de medicină de familie au funcţionat în mediul urban -  6.300 de cabinete, comparativ cu 4.100 cabinete în mediul rural. În mediul rural, unui cabinet de medicină de familie i-au revenit de 1,3 ori mai mulţi locuitori aparținând populaţiei rezidente, comparativ cu un cabinet din mediul urban.

Asistența medicală ambulatorie de specialitate

Asistenţa medicală ambulatorie de specialitate este asigurată prin unităţi specializate de tipul ambulatoriilor de specialitate, centrelor medicale şi stomatologice, policlinicilor, centrelor dediagnostic şi tratament etc., unități care sunt situate, în majoritate, în mediul urban, se arată în comunicat.

Rețeaua cabinetelor medicale independente de specialitate şi cea a cabinetelor stomatologice independente – parte a sistemului de asigurare a asistenţei medicale ambulatorii – este situată, de asemenea, în cea mai mare parte a sa în mediul urban.

În timp ce, în 2021, în mediul urban au funcționat 12.900 cabinete medicale independente de specialitate, în rural numărul acestora a fost de 20 ori mai mic (doar 646 cabinete). Numărul mediu de locuitori care a revenit unui cabinet medical independent de specialitate a fost de 17 ori mai mare în mediul rural, față de mediul urban.

În 2021, la 10.000 locuitori, în mediul rural au revenit, în medie, numai 0,7 cabinete medicale independente de specialitate (față de 0,6 în anul 2020), comparativ cu 12,5 cabinete în mediul urban (11,3 cabinete în anul 2020).

Asistența medicală cu internare

Cele 703 spitale și unități asimilate spitalelor au dispus, anul trecut, de 135.100 de paturi pentru internare continuă (124.900 de paturi în mediul urban şi 10.200 de paturi în mediul rural) şi de 9.900 paturi de spital pentru internare de zi (numai 410 paturi în mediul rural).

Spitalele și unitățile asimilate au acordat servicii de internare continuă unui număr de 2,7 milioane pacienți și servicii de internare de zi unui număr de 3,6 milioane pacienți, cu 0,5 milioane pacienți mai mulți comparativ cu anul 2020.

Cele mai multe paturi de spital (133.000 de paturi, reprezentând 91,4%) aufost puse la dispoziția pacienților în spitalele mari (unități cu peste 100 de paturi fiecare), 7.000 de paturi (4,9%) au fost disponibile în spitalele de dimensiune medie (unități cu 50-99 de paturi), iar 5.000 de paturi (3,7%) în spitale mici (cu mai puțin de 50 de paturi).

Prin Ordinul ministrului sănătății 434 din 26 martie 2021 privind aprobarea Planului de măsuri privind organizarea spitalelor și a unităților de dializă în contextul pandemiei de COVID-19, a fost reorganizată o rețea de unități care să asigure asistența medicală pacienților confirmați pozitiv sau suspecți cu COVID-19. În funcție de evoluția numărului de cazuri a fost necesară redimensionarea numărului de paturi atât pentru internarea continuă cât și pentru secțiile de ATI.

Aceste măsuri au făcut ca activitatea și resursele spitalelor să fie puternic influențate, structura paturilor pe specialități fiind unul dintre indicatorii relevanți pentru analiza impactului acestei perioade asupra unităților spitalicești. Astfel, un număr de 17.629 paturi pentru spitalizare continuă au fost alocate pentru tratarea pacienților COVID-19, reprezentând 13,1% din totalul paturilor pentru internare continuă. Dintre acestea, cele mai multe au fost distribuite către specialitatea boli infecțioase, reprezentând 23,6% din totalul paturilor COVID-19 (68,9% din totalul paturilor alocate acestei specialități) și către specialitatea pneumologie, reprezentând 12,7% din totalul paturilor COVID-19 (26,7% din totalul paturilor alocate acestei specialități).

În cadrul secțiilor de ATI a fost alocat un număr de 1.435 paturi pentru pacienți cu COVID-19, reprezentând 8,1% din totalul paturilor COVID-19 (24,9% din totalul paturilor ATI).

Sectorul public a preluat cea mai importantă parte a activității de îngrijire a pacienților COVID, 98,4% din paturile de îngrijire continuă alocate COVID-19 aparținând spitalelor publice, iar sectorul privat a contribuit la îngrijirea pacienților COVID-19 cu 282 de paturi de îngrijire continuă.

Durata medie de internare a fost de 7,7 zile/pacient internat în spital. Prevenirea și combaterea tuberculozei, precum și tratarea bolnavilor stabilizați s-a realizat cu internare continuă, în medie, 151,4 zile/pacient în cele două preventorii, iar bolnavii cu TBC au fost tratați, înmedie, 25,6 zile/pacient în cele două sanatorii specializate.

Personalul medico-sanitar

Din punct de vedere al asigurării cu personal medico-sanitar în anul 2021, sistemul de sănătate a dispus de 68.800 de medici, în creștere cu 3.000 de medici față de anul precedent; de 20.000 de medici stomatologi, în creștere cu 1.500 față de anul 2020; de 21.500 farmacişti, în creștere cu 2.000 față de anul precedent; de 155.600 personal cu pregătire sanitară medie, în creștere cu 2.900 față de anul 2020, şi de 76.100 personal sanitar auxiliar, în creștere cu 2.100 față de 2020.

Au asigurat îngrijirea medicală în unităţile din sistemul sanitar public și privat un număr de 2.400 fiziokinetoterapeuți (cu 200 mai mulți față de 2020) și 18.000 asistenţi medicali cu studii superioare (cu 1.200 mai mulți față de 2020).

Structura personalului sanitar a fost preponderent feminină, ponderea femeilor în rândul medicilor și al medicilor stomatologi fiind de 70,6%, respectiv 66,2%, iar în rândul farmaciștilor de 89,8%.

În anul 2021, față de anul precedent, numărul de medici (exclusiv medici stomatologi) a crescut cu 3.020, din care, 2.080 medici rezidenți (68,9%), cele mai evidente creșteri fiind direct corelate cu pandemia de COVID-19 și evidențiate de creșteri ale numărului de specialiști în principalele specialități medicale implicate în tratamentul pacienților COVID-19 și în activitățile de gestionare a răspândirii virusului.

Specialitățile medicale cu rol important în gestionarea pandemiei COVID-19 care au înregistrat creșteri ale numărului de medici, în anul 2021 față de anul 2020, au fost: boli infecțioase, unde numărul medicilor a crescut cu 14,3%, pneumologie -  cu o creștere de 11,9%, anestezie și terapie intensivă - cu o creștere de 8,7%, epidemiologie - cu o creștere de 8,6%, specialitățile sănătate publică și management - cu o creștere de 14,6% și igienă - cu o creștere de 19,0%.

Distribuția personalului sanitar pe medii de rezidență a fost determinată de repartizarea teritorială a unităților sanitare, păstrându-se discrepanțele majore existente.

Din totalul medicilor, aproximativ o cincime au fost medici de familie, două treimi dintre aceştia desfăşurându-și activitatea în mediul urban.

În anul 2021, la fel ca în anul precedent, discrepanţele pe medii de rezidenţă privind asigurarea populaţiei cu personal medical sunt evidențiate de numărul mai mare de locuitori (aparținând populației rezidente) care au revenit unui cadru medico-sanitar, astfel: în mediul rural au revenit de 10 ori mai mulți locuitori unui medic (de 1,7 ori mai mulți locuitori unui medic de familie), de 7 ori mai mulţi locuitori unui medic stomatolog și de 4 ori mai mulți locuitori unui farmacist, față de mediul urban.

UMFST: prima conferință națională de medicină și tehnologie