Noi reglementări alimentare
Între 2 şi 7 iulie, la Roma, a avut loc întâlnirea
Comisiei Codex Alimentarius, la care
au participat 600 de delegaţi reprezentând 184 de ţări şi Uniunea Europeană,
organizaţii interguvernamentale şi ONG-uri. Cu acest prilej, au fost adoptate
noi reglementări privind nivelul maxim de melamină în formulele de lapte lichid
pentru copii, precum şi noi standarde de siguranţă alimentară pentru fructele
de mare, pepeni, smochinele uscate şi etichetarea alimentelor.
Melamina
poate fi letală în concentraţii mari şi a fost utilizată ilegal pentru a creşte
conţinutul aparent în proteine al produselor alimentare, între care formulele
de lapte pentru copii şi laptele praf. Comisia a fixat acum limita maximă la
0,15 mg/kg în laptele lichid pentru copii. Pentru formulele de lapte praf,
limita maximă este de 1 mg/kg, iar pentru alte alimente (inclusiv cele pentru
animale) 2,5 mg/kg.
Aflatoxinele
se pot găsi în cantitate mare în multe produse, precum fructe uscate, alune,
condimente şi cereale depozitate necorespunzător. Comisia a stabilit limita
maximă admisă – 10 µg/kg pentru smochine uscate, precum şi norme privind
modalităţile de eşantionaj pentru teste.
La
pepenii feliaţi, există riscul de contaminare cu salmonella şi listeria.
Comisia a recomandat ca pepenii tăiaţi să fie ambalaţi şi refrigeraţi cât mai
repede posibil şi distribuiţi la temperaturi mai mici de 4°C.
A fost adoptat un set de măsuri igienice
preventive, pentru controlul virusurilor
de origine alimentară. Virusurile pot persista luni în moluştele bivalve,
apă şi sedimente, pot supravieţui îngheţării, radiaţiilor UV şi dezinfecţiei,
dar sunt sensibile la căldură. Riscul principal în producţia de moluşte este
contaminarea apelor în care sunt cultivate. Deci, e importantă garantarea calităţii
apei de mare în zonele de producţie.
Comisia a recomandat ca industriile
agroalimentare din întreaga lume să precizeze pe etichetele produselor conţinutul
nutriţional, pentru o informare mai bună a consumatorilor. De asemenea, a
stabilit limitele reziduale în ţesuturile animale pentru medicamentul veterinarractopamină, un promotor al creşterii.
Limita este de 10 µg/kg în muşchiul de porc sau de vită, 40 µg/kg în ficat şi
90 µg/kg în rinichiul animal.
Comisia Codex
Alimentarius, administrată de FAO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru
Alimentaţie şi Agricultură) şi OMS, fixează standardele internaţionale de
siguranţă alimentară şi de calitate, pentru promovarea unei hrane mai sigure şi
mai nutritive pentru consumatorii din întreaga lume. Standardele servesc în
multe cazuri ca bază pentru legislaţia naţională şi furnizează criteriile de siguranţă
alimentară pentru piaţa internaţională.
Politicile guvernamentale care interzic grăsimiletrans industriale, reduc grăsimile
saturate şi sarea în alimente, încurajează consumul de fructe şi vegetale, pot
reduce decesele prin boli cardiovasculare cu 20%. Un studiu publicat în
Buletinul OMS arată că politicile alimentare sănătoase pot salva anual până la
30.000 de vieţi în Marea Britanie şi Irlanda de Nord. Rata deceselor prin boli
cardiovasculare este de două ori mai ridicată la persoanele care au o alimentaţie
bogată în grăsimi saturate şi trans,
calorii şi sare, precum şi mâncare procesată, junk food sau supe conservate.
Studiul prezice că interzicerea grăsimilor trans industriale în Marea Britanie
poate salva aproape 5.000 de vieţi anual. O politică ce reduce consumul zilnic
de sare de la 8,6 g la 5,6 g poate salva aproape 7.000 de vieţi, iar trei porţii
de fructe şi legume mâncate zilnic pot preveni 7.400 de decese în fiecare an.
Chiar dacă oamenii pot face alegeri pentru a-şi
îmbunătăţi dieta, autorii studiului afirmă că politici guvernamentale mai
stricte pot avea un efect mai rapid şi mai semnificativ asupra sănătăţii întregii
populaţii. Ţări precum Danemarca, Finlanda, Norvegia şi Suedia, care au
introdus politici alimentare mai sănătoase, au obţinut reduceri semnificative
la decesele cardiovasculare, precum şi alte beneficii pentru sănătate, incluzând
reducerea diabetului şi a cancerelor.
Focalizare
pe planificarea familială
La Summitul de Planificare Familială, desfăşurat
la Londra, la 11 iulie a.c., OMS s-a angajat să accelereze evaluarea
contraceptivelor de calitate existente sau nou-apărute, pentru ca femeile din ţările
cu venituri mici sau mijlocii să poată utiliza o gamă mai largă de produse
contraceptive sigure şi eficiente. Printre alte angajamente luate de OMS la
această reuniune se numără şi sprijinul pentru integrarea serviciilor de
planificare familială în îngrijirile de sănătate de bază şi examinarea
sistematică a motivelor pentru care atât de multe femei nu sunt totdeauna în măsură
să-şi procure mijloacele de contracepţie atunci când au nevoie de ele.
Summitul de la Londra a vizat mobilizarea
de politici globale, finanţare, produse şi prestări de servicii, pentru a apăra
dreptul a 120 de milioane de femei şi fete, din ţările mai sărace ale lumii, la
informaţie privind contracepţia, la servicii şi produse contraceptive, fără
coerciţii sau discriminare, până în 2020.
Cu acest prilej, OMS a definit un set de măsuri
recomandate la nivel de politici: • lărgirea gamei de opţiuni de planificare
familială oferite, astfel încât fiecare femeie să poată selecta metoda ce răspunde
nevoilor sale • creşterea numărului de lucrători în sănătate formaţi şi
autorizaţi să furnizeze servicii de planificare familială • planificarea
familială să devină un element esenţial al serviciilor de sănătate oferite în
perioada prenatală, imediat după naştere sau avort şi în cursul anului ce
urmează acestor evenimente • punerea la dispoziţie a metodelor acceptabile, pe
termen lung sau permanente, de planificare familială, precum dispozitive
intrauterine, implanturi contraceptive, vasectomie şi sterilizare feminină • eliminarea
restricţiilor sociale şi non-medicale în furnizarea de contraceptive
adolescentelor, pentru reducerea gravidităţii precoce şi a riscurilor asociate
acesteia.
Se estimează că, în ţările în curs de
dezvoltare, 222 de milioane de fete şi femei care nu doresc sarcina nu au acces
la contraceptive, informaţii şi servicii. OMS apreciază că decesele materne ar
putea fi reduse cu o treime dacă toate femeile care ar dori să evite o sarcină
ar avea acces la contracepţie eficientă. În particular, e vorba de femeile
celibatare, tinere, sărace, migrante şi cele din mediul rural.
