Dependenţa de droguri – problemă globală
Cele mai multe persoane cu dependenţă de
droguri nu primesc tratament şi îngrijiri eficiente, conform unui nou sistem de
informaţii OMS, care, pentru prima dată, oferă detalii cu privire la resursele
alocate pentru prevenţia şi tratamentul problemelor legate de alcool şi
droguri, în 147 de ţări (88% din populaţia lumii). Până acum, dependenţa de
droguri nu a fost recunoscută ca o problemă de sănătate în multe ţări, iar
stigma şi discriminarea asociate cu aceasta au fost obstacole majore în calea
unui tratament adecvat.
Conform estimărilor ONU, la nivel mondial,
aproximativ 230 de milioane de adulţi (cu vârste între 15 şi 64 de ani) au
folosit un drog ilicit cel puţin o dată în anul 2010. Din acestea, 27 de
milioane au probleme severe legate de consumul de droguri.
OMS a marcat Ziua internaţională împotriva
abuzului şi a traficului ilicit de droguri – 26 iunie prin lansarea
bazei de date privind sănătatea globală – Resurse
pentru prevenirea şi tratamentul tulburărilor prin consumul de substanţe – ce
oferă pentru fiecare ţară date legate de finanţare, personal şi servicii,
completând informaţiile deja disponibile.
Doar 45% din ţările evaluate sunt în măsură
să furnizeze medicamente esenţiale pentru a trata dependenţa de heroină şi alte
opiacee şi în aproape jumătate din ţările în care tratamentul e disponibil,
doar una din cinci persoane cu tulburări legate de consumul de droguri
beneficiază de servicii.
Din 2009, OMS lucrează în strânsă colaborare
cu Biroul ONU pentru Droguri şi Criminalitate (UNODC), pentru a creşte accesul
la tratament al persoanelor cu tulburări legate de consumul de droguri. Deşi
abuzul de droguri e o problemă de sănătate publică în ultimii ani, doar 82 de ţări
oferă servicii speciale de sănătate pentru persoanele afectate.
Calitate în sănătatea
mintală
OMS invită ţările să protejeze drepturile şi
demnitatea persoanelor cu afecţiuni mintale, lansând un nou instrument de
evaluare şi stopare a eventualelor violări. WHO
Quality Rights Toolkit urmăreşte să asigure respectarea calităţii îngrijirilor
şi standardelor drepturilor omului în toate unităţile de profil din întreaga
lume. Clădiri vechi, suprapopulare, condiţii de viaţă neigienice constituie încă
realitatea pentru multe persoane din instituţii psihiatrice. Ele sunt expuse
violenţei, abuzurilor, relelor tratamente şi neglijenţei; multe sunt închise
contra voinţei lor, supramedicate, puse în camere de izolare pentru perioade
lungi. Instrumentul OMS, destinat să evalueze şi să îmbunătăţească calitatea şi
drepturile în instituţiile de sănătate mintală şi sociale, se bazează pe Convenţia
internaţională a drepturilor persoanelor cu dizabilităţi şi stabileşte
standardele obligatorii din aceste instituţii. Acestea includ necesitatea:
asigurării condiţiilor de viaţă sigure şi igienice, precum şi a mediului social
propice recuperării; furnizării îngrijirilor bazate pe dovezi, în urma consimţământului
liber informat; orientării serviciilor spre întărirea autonomiei, pentru a
permite angajarea într-un plan de recuperare; raportării şi eliminării
tratamentelor inumane; legăturii dintre serviciile de sănătate şi cele de educaţie,
sociale şi de asistenţă la domiciliu, pentru promovarea autonomiei în
comunitate a utilizatorilor serviciilor de sănătate mintală. Acest instrument
este primul pas al unui proiect mai amplu al OMS în domeniu.
Viitorul dorit
Participanţii la Conferinţa ONU asupra
Dezvoltării Durabile (Rio+20) au adoptat o serie de măsuri ce pot contribui la
o lume mai echitabilă, mai curată şi mai prosperă şi au recunoscut legăturile
importante dintre sănătate şi dezvoltare. Documentul conferinţei, intitulat „Viitorul pe care îl vrem“, subliniază
importanţa asigurărilor de sănătate universale, precum şi povara globală şi
ameninţarea bolilor netransmisibile, care constituie provocările majore ale
dezvoltării durabile a secolului 21.
Subiectele de dezvoltare legate de sănătate,
abordate detaliat în document, sunt: • accesul la servicii energetice mai bune,
inclusiv soluţii pentru gătit şi încălzire ce pot reduce poluarea aerului din
interior (consecutiv şi pneumoniile la copii şi bolile cardiopulmonare la adulţi)
• focalizare mai mare pe măsurile de urbanism, incluzând construcţiile şi
mijloacele de transport mai durabile şi economice energetic, ce pot reduce
riscul de boli netransmisibile (boli cardiopulmonare cauzate de poluarea atmosferică),
boli legate de sedentarism şi consecinţa accidentelor de circulaţie) • o mai
bună sanitaţie în oraşe şi sate, pentru evitarea propagării bolilor
transmisibile • sisteme de alimentaţie sustenabile care să combată foamea şi să
contribuie la starea de sănătate • utilizarea mai judicioasă a apei, care să răspundă
nevoilor fundamentale de apă potabilă şi o bună gestionare a resurselor pentru
agricultură • garantarea respectării securităţii şi sănătăţii la locul de muncă,
pentru reducerea cancerului, a bolilor pulmonare cronice, a traumatismelor şi a
deceselor premature.
Conferinţa Rio+20 a subliniat şi necesitatea
asigurărilor universale de sănătate (inclusiv a politicilor de prevenţie,
protejare şi promovare a sănătăţii publice). Anual, 150 de milioane de persoane
din întreaga lume sunt într-o situaţie financiară foarte dificilă deoarece se îmbolnăvesc
şi nu-şi permit să plătească serviciile sau medicamentele necesare pentru
vindecare.