Newsflash
Știri

Informaţii ale Institutului Cantacuzino

de - sept. 4 2012
Informaţii ale Institutului Cantacuzino

Standarde îmbunătăţite de supraveghere a gripei

   Ca urmare a unor lacune în supravegherea gripei la nivel mondial, evidenţiate în timpul pandemiei din 2009, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a lansat un set de standarde destinate îmbunătăţirii colectării şi utilizării de date referitoare la gripă în întreaga lume. Pe site-ul OMS a fost publicat proiectul „Standarde provizorii de supraveghere epidemiologică globală a gripei“, iar specialiştii sunt invitaţi să comenteze, până la sfârşitul lunii octombrie a anului curent, recomandările propuse, după care acestea vor fi revizuite şi publicate în formă finală.
   Conform raportului OMS, ultimii ani au adus o creştere a conştientizării nevoii de a aduna mai multe date epidemiologice, pentru a completa datele colectate de sistemul OMS de supraveghere globală a gripei şi de reacţie, prin cele peste 130 de centre naţionale de gripă. Pandemia H1N1 din 2009 a evidenţiat deficienţe specifice ale supravegherii, care au împiedicat evaluarea şi monitorizarea fenomenului: lipsa supravegherii îmbolnăvirilor severe în majoritatea ţărilor, precum şi lipsa datelor istorice au limitat capacitatea guvernelor de a aprecia gravitatea pandemiei; nedefinirea unui mecanism internaţional pentru schimbul de date epidemiologice a creat obstacole în înţelegerea modelelor globale de transmitere şi a patogenezei bolii; abordările diferite în colectarea de date şi în investigarea timpurie a focarelor au produs rezultate de multe ori incomplet înţelese în afara contextului lor local. În timpul pandemiei din 2009, OMS a fost acuzată că ar fi exagerat gravitatea situaţiei. Criticii, în principal din Europa, au susţinut că societăţile farmaceutice care doresc să profite din vânzarea de antivirale şi de vaccinuri ar fi influenţat în mod nejustificat organizaţia să declare izbucnirea unei pandemii. Această controversă nu este menţionată explicit în noul raport.
   OMS declară că standardizarea colectării de date referitoare la gripă „va permite factorilor naţionali de decizie să înţeleagă mai bine determinanţii riscului pentru o boală severă, variaţia severităţii gripei de la un sezon la altul şi relaţia acesteia cu tipurile şi subtipurile de virus, impactul îmbolnăvirilor asociate cu gripa, precum şi alţi factori critici pentru luarea deciziilor în sănătatea publică“.
   Principiul de bază al standardelor este că ţările ar trebui să monitorizeze „atât îmbolnăvirile uşoare, cât şi cele severe asociate cu gripa, folosind metode de laborator adecvate pentru a confirma prezenţa gripei“, precizează documentul, adăugând că utilizarea consecventă a unor definiţii de caz este esenţială.
   Raportul oferă o listă de 11 obiective sau funcţii pentru care sunt necesare date referitoare la gripă în timp util şi de înaltă calitate, printre care: semnalizarea începutului şi sfârşitului sezonului gripal; identificarea şi monitorizarea grupurilor cu risc crescut de boli grave; stabilirea nivelurilor de referinţă ale activităţii gripale şi al îmbolnăvirilor severe asociate cu gripa, în scopul măsurării impactului şi gravităţii fiecărui sezon de gripă; să ajute la înţelegerea relaţiei dintre tulpinile de virus şi severitatea bolii; să monitorizeze sensibilitatea la antivirale; să faciliteze selecţia tulpinilor vaccinale.
   „Nu toate aceste obiective vor fi realizate de fiecare sistem, în special când resursele sunt limitate“, se recunoaşte în raportul OMS. „De exemplu, nu fiecare sistem va descrie structura/configuraţia genetică a virusurilor circulante sau va testa sensibilitatea la antivirale, cu excepţia cazului când acesta participă la reţele regionale şi globale“. Documentul prezintă standardele pentru „un sistem minim, de bază al supravegherii bolilor respiratorii“, pentru monitorizarea gripei şi oferă un cadru de supraveghere pe care guvernele îl pot adapta la resursele de sănătate proprii. Liniile directoare „nu necesită ca ţările să-şi modifice în mod dramatic sistemele existente de supraveghere a bolilor respiratorii“, ci mai degrabă proiectul stabileşte standarde minime pentru supravegherea bolilor respiratorii în spitale şi în ambulatoriu, dar şi pentru colectarea, raportarea şi analiza datelor.
   Standardele de supraveghere recomandate nu sunt concepute pentru detectarea rapidă a tulpinilor gripale noi sau a altor boli respiratorii, pentru care sunt necesare metode diferite de cele utilizate în colectarea datelor de rutină.
   Raportul cuprinde capitole privind, printre altele, definiţiile de caz, selecţia şi amplasarea de situri santinelă, selecţia cazurilor şi strategia de recoltare a probelor, testarea de laborator, colectarea datelor şi raportarea, definirea nivelurilor de referinţă şi a pragurilor folosind un sistem de supraveghere de rutină într-o situaţie de pandemie, precum şi aspectele legale. Anexele oferă forme de colectare a datelor/probelor şi trimiterea acestora, exemple de rapoarte ale supravegherii săptămânale şi anuale, precum şi alte resurse.

Mortalitatea la diferite latitudini

   Deşi în zona tropicală trăieşte aproape jumătate din populaţia lumii şi se înregistrează cea mai mare povară a bolilor infecţioase, se ştiu puţine lucruri despre impactul pandemiilor de gripă în această parte. Un studiu recent publicat în revista PloS One a cercetat impactul mortalităţii pandemiei de gripă din 2009 prin comparaţie cu mortalitatea din anii prepandemici la latitudini foarte diferite (de la +5°C lat. N la 35° lat. S), în Brazilia, ţară uniformă din punct de vedere al sistemului sanitar, supravegherii bolilor şi imunizării. În timpul pandemiei, cum era de aşteptat, mortalitatea prin pneumonie şi gripă a crescut cu 5,2%, iar cea prin boli respiratorii, cu 2,7%, faţă de media mortalităţii anuale prepandemice. S-a observat însă o marcată structură spaţială a mortalităţii, independentă de indicatorii socio-demografici şi invers proporţională cu veniturile: mortalitatea a scăzut progresiv către regiunile ecuatoriale, unde diferenţele faţă de nivelul prepandemic al mortalităţii au fost foarte mici sau inexistente. În plus, apariţia mortalităţii asociate pandemiei a fost progresiv întârziată în zonele ecuatoriale. Compararea credibilă a poverii bolii între regiuni este importantă în zonele cu resurse limitate şi priorităţi sanitare concurente. Rezultatele studiului arată că regiunile tropicale din emisfera sudică s-ar putea să fi fost în mod disproporţionat mai puţin afectate de pandemie, iar climatul ar fi putut juca un rol-cheie în acest sens.

(Informaţii preluate din Buletinul de actualităţi săptămânale al Institutului Cantacuzino, prelucrate în redacţie) 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe