Numărul cazurilor de gripă continuă să
crească în cea mai mare parte a Europei. Un raport recent, realizat de ECDC şi
preluat de BASIC (Buletinul de actualităţi săptămânale al Institutului
Cantacuzino), arată că 19 ţări au raportat o creştere a răspândirii virusurilor
gripale, în timp ce 14 au anunţat o pondere „medie sau de mare intensitate“. În
total, până la data raportului, au fost înregistrate 383 de cazuri de gripă
care au necesitat spitalizare.
Dacă pe continentul european vorbim de o
circulaţie a virusurilor gripale, fiind confirmate în egală măsură atât infecţii
de tip A, cât şi de tip B, în SUA predomină infecţiile cu virusul A/H3N2.
Actualul sezon de gripă se arată a fi mai grav, în America de Nord, comparativ
cu media anilor precedenţi, în special în rândul persoanelor în vârstă, care
reprezintă jumătate din numărul internărilor şi 90% din decesele înregistrate
până în prezent, susţin specialiştii de la CDC. Aflăm astfel că, în a doua săptămână
din ianuarie 2013, rata de spitalizare pentru toate vârstele a fost de 18,8 la
100.000, cifră comparabilă cu alte sezoane în care a predominat virusul A/H3N2
(de exemplu, sezonul 2003–2004). Numărul deceselor în rândul copiilor a ajuns
la 29, o cifră cu mult sub cea înregistrată în sezonul 2003–2004, când 153 de
copii au murit din cauza gripei.
Raportul atrage atenţia şi asupra necesităţii
administrării unui tratament antiviral precoce la pacienţii care au un risc
crescut de complicaţii ale gripei. Oficialii CDC au remarcat faptul că rata de
tratament antiviral la pacienţii cu gripă a scăzut faţă de cea înregistrată în
pandemia A/H1N1 2009, până în prezent doar o treime din aceştia fiind trataţi
cu antivirale.
Documentul citat mai arată că anumite ţări
din estul Mediteranei şi din Africa de Nord au înregistrat o scădere a
cazurilor de gripă. Aceeaşi situaţie a fost raportată şi în Caraibe, America
Centrală şi America de Sud tropicală (exceptând Bolivia, unde numărul de infecţii
cu virusul H3N2 este în creştere).
H1N1 a
afectat 24% din populaţia globului
Rata de infecţie, la nivel mondial, în
pandemia H1N1 din 2009, a fost de aproximativ 24%, estimează o echipă de experţi
OMS, condusă de prof. dr. Maria D. Van Kerkhove, de la Imperial College din
Londra, într-o nouă analiză a studiilor serologice din 19 ţări. Rezultatele
sunt cu mult mai mari faţă de cele estimate, în perioada imediat postpandemică,
de oficiali americani. Noua cercetare a fost publicată recent în Influenza and Other Respiratory Viruses şi
preluată de BASIC (Buletinul de actualităţi săptămânale al Institutului
Cantacuzino).
Concluzia cercetării este că una din 5.000
de persoane infectate cu H1N1 a murit. În ceea ce priveşte incidenţa gripei
pandemice A/H1N1, noile rezultatele confirmă faptul că această rată a variat
foarte mult, în funcţie de grupa de vârstă, cele mai ridicate rate fiind
observate la copii, iar cele mai mici la persoanele de peste 65 de ani, care au
beneficiat de un oarecare grad de protecţie datorită expunerilor anterioare la
virusuri gripale.
Pandemia H1N1 a fost percepută ca fiind
destul de uşoară. Acum, autorii noului studiu susţin că impactul global al
pandemiei nu a fost suficient de bine înţeles, în mare parte din cauza
volumului mare de cazuri, ceea ce a determinat OMS să recomande destul de
timpuriu ca testarea să se concentreze numai pe bolile grave şi fatale. Ca
urmare, numărul de cazuri şi de decese raportate (estimat între 18.449 şi un
milion) este văzut de autori ca fiind mici fracţiuni ale numerelor reale. Potrivit
oamenilor de ştiinţă, cercetarea este prima de acest gen care evaluează datele
serologice ale gripei A/H1N1 pe grupe de vârstă din ţări şi regiuni din
întreaga lume, variind de la China, India, Iran şi Vietnam până la Australia,
Franţa, Norvegia şi SUA. Au fost selectate 27 de studii serologice disponibile
până la 1 ianuarie 2012.
Autorii studiului susţin că prevalenţa
prepandemică a anticorpilor anti-H1N1 a fost de doar 5%, variind considerabil
în funcţie de vârstă. Pentru a oferi o incidenţă cumulată a infecţiei, cercetătorii
au făcut o estimare globală de 24%, cel mai mare procent (46%) înregistrându-se
în rândul copiilor cu vârste cuprinse în intervalul 5–19 ani, iar cel mai scăzut
(14%) – la persoanele vârstnice (peste 65 de ani). La copiii cu vârste sub 4
ani, rata infecţiei a fost de 37% (36–56%); la adulţii cu vârste între 20 şi 44
ani, de 20% (13–26%), iar la persoanele cu vârste între 45 şi 64 de ani, de
14%.
Noile cifre sunt considerabil mai mari decât
estimările CDC privind impactul pandemiei în SUA în perioada aprilie 2009 –
aprilie 2010. Agenţia a estimat că 61 de milioane de americani au fost infectaţi,
ceea ce înseamnă aproximativ 19,8%. În plus, reprezentanţii CDC au estimat că
25,7% din copiii şi adolescenţii cu vârste sub 17 ani au fost infectaţi, pe
când OMS estimează proporţii de 37% la copiii sub 4 ani şi de 46% pentru 5–19
ani.
