Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Gripa H7N9 – primul caz confirmat de transmitere interumană

Viața Medicală
Dr. Aurel F. MARIN vineri, 23 august 2013

După ce un comunicat OMS anunţa, la 20 iulie, un nou caz de infecţie confirmată cu virusul A H7N9 la om (primul după 29 mai), ridicând totalul cazurilor confirmate în laborator la 134, din care 43 de decese, iată că săptămâna aceasta încep să se precipite ştirile privind noul virus aviar. Pentru început, cele mai importante publicaţii ştiinţifice ale lumii – Science şi Nature – au publicat miercuri (7 august) scrisoarea semnată de un grup de 22 de cercetători din toată lumea, privind necesitatea de a aprofunda studiul acestui virus, înainte de venirea iernii în emisfera nordică, atunci când ar putea deveni posibilă izbucnirea unei epidemii.

Gain of function

   Despre ce este, mai exact, vorba? Despre experimente care ar putea intra în categoria „gain of function“, în urma cărora ar putea rezulta tulpini cu virulenţă crescută sau cu transmisibilitate interumană ridicată. Mai exact, pentru a putea înţelege procesele moleculare pe care le implică infecţia cu virusul H7N9, cercetătorii vor să poată manipula genetic tulpinile, rezultând astfel virusuri gripale rezistente la medicamentele antivirale, cu virulenţă ridicată.
   Experimentele propuse ar viza: imunogenicitatea virală (manipularea virulenţei şi a transmisibilităţii, pentru a vedea efectul asupra imunogenicităţii) adaptabilitatea (potenţialul virusului aviar de a se adapta unor noi gazde – mamiferele) prin abilitatea virusurilor gripale de reasortare genetică la medicamente (ar fi necesară evaluarea stabilităţii mutaţiilor ce conferă rezistenţă la inhibitorii de neuraminidază, precum şi răspunsul la terapia complexă sau monitorizarea markerilor de apariţie a rezistenţei) transmisibilitatea (adică studii care ar creşte transmisibilitatea virusului la mamifere) patogenicitatea.
   Apelul celor 22 către întreaga comunitate ştiinţifică este însoţit de asigurările acestora că orice astfel de cercetare va respecta regulile deja impuse pentru cercetarea altor virusuri gripale deosebit de periculoase (tulpina pandemică din 1918 sau virusul aviar H5N1). Dar – se subliniază în scrisoare – studiile de tip „gain of function“ (GOF) sunt critice pentru asigurarea pregătirii pentru o eventuală pandemie cu un nou virus gripal. Iar tulpina aviară din China (H7N9), cu o mortalitate uriaşă (o treime din numărul total de cazuri confirmate), în eventualitatea unei pandemii ar aduce o catastrofă.

Precauţii guvernamentale

   Într-un răspuns (publicat de Nature şi de Science Express) dat scrisorii celor 22 de cercetători, reprezentanţii guvernului american (CDC, NIH şi Department of Health and Human Services) atrag atenţia că, în ceea ce priveşte studiile finanţate din bani publici, vor fi evaluate propunerile de experimente din perspectiva potenţialului beneficiu al ştiinţei şi al sănătăţii publice, dar şi din cea a biosiguranţei şi biosecurităţii, identificând măsuri suplimentare de reducere a riscului. În acest sens, deciziile vor fi luate de comisii multidisciplinare de experţi în sănătate publică, medicină clinică, securitate, politica ştiinţei, sănătate globală, evaluarea riscului, legislaţie şi etică.

„Manipulaţi cu grijă“

   „Handle with care“ se intitulează editorialul care deschide numărul de săptămâna aceasta al revistei Nature. Editorii celei mai importante reviste de ştiinţă din lume atrag atenţia asupra unei necesare perspective. Beneficiile pe termen lung ale studiilor GOF sunt dincolo de orice dubiu, cu condiţia ca ele să se desfăşoare după cele mai riguroase standarde de biosecuritate. Nu la fel stau lucrurile însă în privinţa abilităţii imediate de a răspunde unei ameninţări pandemice cu H7N9. Pandemiile nu pot fi prezise, iar evaluarea potenţialului pandemic şi alegerea unor tulpini pentru includerea în vaccinuri se face pe baze statistice, analizând riscurile relative.
   Editorialul din Nature mai atrage atenţia şi asupra rezultatelor obţinute în studiile pe animale, care nu au putut fi replicate la om – la dihori, virusul H7N9 a înregistrat o transmisibilitate redusă, dar rapoartele de până acum nu au confirmat transmiterea interumană a infecţiei (numărul de săptămâna aceasta al revistei cuprinde şi un studiu care demonstrează existenţa unei transmiteri aeriene limitate a virusului A H7N9 la mamifere). În plus, natura – atrag atenţia editorii revistei omonime – este impredictibilă; cele mai bune modele gândite de savanţi vor putea fi contrazise oricând de evoluţia naturală a virusului.

H7N9 se transmite interuman

   Surpriza vine însă din altă parte. Un studiu publicat online săptămâna aceasta de BMJ aduce dovezi pentru ceea ce până acum nu fusese confirmat: transmiterea interumană a infecţiei cu virusul aviar A H7N9. Un studiu epidemiologic complex, dublat de testare rRT-PCR, culturi virale şi teste de inhibiţie a hemaglutinării, a fost condus de o echipă chineză într-un caz de infecţie intrafamilială tată-fiică. Tatăl a contractat infecţia cu virusul aviar în urma expunerii la păsări infectate, iar boala a devenit manifestă la cinci-şase zile postexpunere. Fiica acestuia, care şi-a îngrijit părintele în spital (fără măsuri de protecţie) a dezvoltat simptome la şase zile după ultimul contact cu tatăl său.
   Tulpinile izolate de la cei doi au fost apoi analizate, iar secvenţierea genomică şi studiul filogenetic au relevat două tulpini aproape identice. Toate dovezile indică o transmitere interumană, în acest caz. Studiul contacţilor celor doi (43 de persoane) a demonstrat apoi că transmiterea a fost limitată şi nesustenabilă.

Excepţia care confirmă regula

   Un editorial publicat în acelaşi număr din BMJ explică faptul că respectivul caz de transmitere interumană, deşi nu poate fi confirmat 100%, constituie excepţia şi nu regula, pentru virusurile gripale ce au ca rezervor alte specii. În acest sens, sunt amintite exemplele virusului H5N1 înalt patogen, care se transmite limitat la om (fiind, de obicei, fatal), şi cel al virusului aviar H7N7, care a cauzat o epidemie cu forme uşoare, în Olanda, în 2003.
Transmiterea interumană este deci posibilă în cazul virusului H7N9, dar asta nu înseamnă că virusul se va transmite susţinut de la un om la altul.

Perspective?

În faţa ameninţării unor noi pandemii, fie cu virusul întâlnit în Orientul Mijlociu (coronavirusul botezat MERS-CoV), fie cu tulpini H7N9 reemergente în sezoanele viitoare de gripă, omenirea nu dispune de prea multe opţiuni. Eliminând-o din start pe cea de a nu face nimic şi de a aştepta pasiv un viitor incert, opţiune caracteristică politicienilor, nu oamenilor de ştiinţă, pregătirea pentru prevenirea şi combaterea unor viitoare pandemii se poate face fie prin studii de tip GOF, cum se solicită în scrisoarea celor 22, fie prin utilizarea optimă a resurselor de care dispunem. Fără a veni cu propuneri cu potenţial catastrofic, un articol publicat săptămâna trecută în New England Journal of Medicine atrage atenţia asupra unei rezerve insuficient utilizate de sănătatea publică: epidemiologia digitală.
   Anul acesta, numărul abonaţilor la servicii de telefonie mobilă a ajuns la 6,8 miliarde. Acces la internet au 2,7 miliarde de oameni, iar acces la o conexiune în bandă largă se estimează că vor avea, la finalul lui 2013, două miliarde de oameni. Analiza reţelelor sociale – de tip Twitter, Sina Weibo etc. – ar putea semnala apariţia unor epidemii, înainte ca ele să devină evidente metodelor tradiţionale utilizate de epidemiologi, când extinderea unor focare poate fi deja însemnată. Iată o resursă pe care nu ar trebui să o neglijăm.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.