După ce un comunicat
OMS anunţa, la 20 iulie, un nou caz de infecţie confirmată cu virusul A H7N9 la
om (primul după 29 mai), ridicând totalul cazurilor confirmate în laborator la
134, din care 43 de decese, iată că săptămâna aceasta încep să se precipite ştirile
privind noul virus aviar. Pentru început, cele mai importante publicaţii ştiinţifice
ale lumii – Science şi Nature – au publicat miercuri (7 august)
scrisoarea semnată de un grup de 22 de cercetători din toată lumea, privind
necesitatea de a aprofunda studiul acestui virus, înainte de venirea iernii în
emisfera nordică, atunci când ar putea deveni posibilă izbucnirea unei
epidemii.
Gain of function
Despre ce este, mai exact, vorba? Despre
experimente care ar putea intra în categoria „gain of function“, în urma cărora ar putea rezulta tulpini cu
virulenţă crescută sau cu transmisibilitate interumană ridicată. Mai exact,
pentru a putea înţelege procesele moleculare pe care le implică infecţia cu
virusul H7N9, cercetătorii vor să poată manipula genetic tulpinile, rezultând
astfel virusuri gripale rezistente la medicamentele antivirale, cu virulenţă
ridicată.
Experimentele propuse ar viza: • imunogenicitatea
virală (manipularea virulenţei şi a transmisibilităţii, pentru a vedea efectul
asupra imunogenicităţii) • adaptabilitatea
(potenţialul virusului aviar de a se adapta unor noi gazde – mamiferele) prin
abilitatea virusurilor gripale de reasortare genetică • la
medicamente (ar fi necesară evaluarea stabilităţii mutaţiilor ce conferă
rezistenţă la inhibitorii de neuraminidază, precum şi răspunsul la terapia
complexă sau monitorizarea markerilor de apariţie a rezistenţei) •transmisibilitatea
(adică studii care ar creşte transmisibilitatea virusului la mamifere) •patogenicitatea.
Apelul celor 22 către întreaga comunitate ştiinţifică
este însoţit de asigurările acestora că orice astfel de cercetare va respecta
regulile deja impuse pentru cercetarea altor virusuri gripale deosebit de
periculoase (tulpina pandemică din 1918 sau virusul aviar H5N1). Dar – se
subliniază în scrisoare – studiile de tip „gain
of function“ (GOF) sunt critice pentru asigurarea pregătirii pentru o
eventuală pandemie cu un nou virus gripal. Iar tulpina aviară din China (H7N9),
cu o mortalitate uriaşă (o treime din numărul total de cazuri confirmate), în
eventualitatea unei pandemii ar aduce o catastrofă.
Precauţii guvernamentale
Într-un răspuns (publicat de Nature şi de Science Express) dat scrisorii celor 22 de cercetători, reprezentanţii
guvernului american (CDC, NIH şi Department of Health and Human Services) atrag
atenţia că, în ceea ce priveşte studiile finanţate din bani publici, vor fi
evaluate propunerile de experimente din perspectiva potenţialului beneficiu al ştiinţei
şi al sănătăţii publice, dar şi din cea a biosiguranţei şi biosecurităţii,
identificând măsuri suplimentare de reducere a riscului. În acest sens,
deciziile vor fi luate de comisii multidisciplinare de experţi în sănătate
publică, medicină clinică, securitate, politica ştiinţei, sănătate globală,
evaluarea riscului, legislaţie şi etică.
„Manipulaţi cu grijă“
„Handle with care“ se intitulează
editorialul care deschide numărul de săptămâna aceasta al revistei Nature. Editorii celei mai importante
reviste de ştiinţă din lume atrag atenţia asupra unei necesare perspective.
Beneficiile pe termen lung ale studiilor GOF sunt dincolo de orice dubiu, cu
condiţia ca ele să se desfăşoare după cele mai riguroase standarde de
biosecuritate. Nu la fel stau lucrurile însă în privinţa abilităţii imediate de
a răspunde unei ameninţări pandemice cu H7N9. Pandemiile nu pot fi prezise, iar
evaluarea potenţialului pandemic şi alegerea unor tulpini pentru includerea în
vaccinuri se face pe baze statistice, analizând riscurile relative.
Editorialul din Nature mai atrage atenţia şi asupra rezultatelor obţinute în studiile
pe animale, care nu au putut fi replicate la om – la dihori, virusul H7N9 a
înregistrat o transmisibilitate redusă, dar rapoartele de până acum nu au
confirmat transmiterea interumană a infecţiei (numărul de săptămâna aceasta al
revistei cuprinde şi un studiu care demonstrează existenţa unei transmiteri
aeriene limitate a virusului A H7N9 la mamifere). În plus, natura – atrag atenţia
editorii revistei omonime – este impredictibilă; cele mai bune modele gândite
de savanţi vor putea fi contrazise oricând de evoluţia naturală a virusului.
H7N9 se transmite interuman
Surpriza vine însă din altă parte. Un studiu
publicat online săptămâna aceasta de BMJ
aduce dovezi pentru ceea ce până acum nu fusese confirmat: transmiterea
interumană a infecţiei cu virusul aviar A H7N9. Un studiu epidemiologic
complex, dublat de testare rRT-PCR, culturi virale şi teste de inhibiţie a
hemaglutinării, a fost condus de o echipă chineză într-un caz de infecţie
intrafamilială tată-fiică. Tatăl a contractat infecţia cu virusul aviar în urma
expunerii la păsări infectate, iar boala a devenit manifestă la cinci-şase zile
postexpunere. Fiica acestuia, care şi-a îngrijit părintele în spital (fără măsuri
de protecţie) a dezvoltat simptome la şase zile după ultimul contact cu tatăl său.
Tulpinile
izolate de la cei doi au fost apoi analizate, iar secvenţierea genomică şi
studiul filogenetic au relevat două tulpini aproape identice. Toate dovezile
indică o transmitere interumană, în acest caz. Studiul contacţilor celor doi
(43 de persoane) a demonstrat apoi că transmiterea a fost limitată şi
nesustenabilă.
Excepţia care confirmă regula
Un editorial publicat în acelaşi număr din BMJ explică faptul că respectivul caz de
transmitere interumană, deşi nu poate fi confirmat 100%, constituie excepţia şi
nu regula, pentru virusurile gripale ce au ca rezervor alte specii. În acest
sens, sunt amintite exemplele virusului H5N1 înalt patogen, care se transmite
limitat la om (fiind, de obicei, fatal), şi cel al virusului aviar H7N7, care a
cauzat o epidemie cu forme uşoare, în Olanda, în 2003.
Transmiterea
interumană este deci posibilă în cazul virusului H7N9, dar asta nu înseamnă că
virusul se va transmite susţinut de la un om la altul.
Perspective?
În faţa
ameninţării unor noi pandemii, fie cu virusul întâlnit în Orientul Mijlociu
(coronavirusul botezat MERS-CoV), fie cu tulpini H7N9 reemergente în sezoanele
viitoare de gripă, omenirea nu dispune de prea multe opţiuni. Eliminând-o din
start pe cea de a nu face nimic şi de a aştepta pasiv un viitor incert, opţiune
caracteristică politicienilor, nu oamenilor de ştiinţă, pregătirea pentru
prevenirea şi combaterea unor viitoare pandemii se poate face fie prin studii
de tip GOF, cum se solicită în scrisoarea celor 22, fie prin utilizarea optimă
a resurselor de care dispunem. Fără a veni cu propuneri cu potenţial
catastrofic, un articol publicat săptămâna trecută în New England Journal of Medicine atrage atenţia asupra unei rezerve
insuficient utilizate de sănătatea publică: epidemiologia digitală.
Anul acesta, numărul abonaţilor la servicii
de telefonie mobilă a ajuns la 6,8 miliarde. Acces la internet au 2,7 miliarde
de oameni, iar acces la o conexiune în bandă largă se estimează că vor avea, la
finalul lui 2013, două miliarde de oameni. Analiza reţelelor sociale – de tip Twitter, Sina Weibo etc. – ar putea semnala apariţia unor epidemii, înainte
ca ele să devină evidente metodelor tradiţionale utilizate de epidemiologi,
când extinderea unor focare poate fi deja însemnată. Iată o resursă pe care nu
ar trebui să o neglijăm.
