Școala
Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar
București (SNSPMPDSB) a găzduit săptămâna trecută lansarea lucrării Drepturile
omului în îngrijirea pacienților. Ghid pentru practicieni.
Cartea a fost realizată de Centrul pentru Politici și Servicii de Sănătate
(CPSS), cu sprijinul Centrului de Resurse Juridice, al Centrului euroregional
pentru inițiative publice și SNSPMPDSB, printr-un grant oferit de Open Society
Foundation. Invitați la lansare au fost coautorii ghidului, medici specialiști
în politici de sănătate, juriști.
Proiectul
este internațional, România fiind prima țară din Uniunea Europeană care
participă și produce acest ghid, spunea, la lansare, prof. dr. Cristian
Vlădescu, directorul general al SNSPMPDSB. Inițial, proiectul a cuprins șapte țări,
majoritatea din Asia, a precizat dr. Silvia Gabriela Scîntee, director general
adjunct al SNSPMPDSB, ulterior însă numărul acestora a crescut, în prezent
ghidul fiind realizat de Armenia, Georgia, Kazahstan, Kârgâzstan, Macedonia,
Moldova, România, Rusia, Serbia și Ucraina.
Potrivit dr. Dana Otilia Farcașanu, președinta CPSS, punctul de pornire a ghidului a fost
Carta europeană a drepturilor pacientului, scopul fiind acela de a vedea cum
sunt reflectate drepturile menționate în această cartă, pornind de la convențiile
internaționale pe care România le-a semnat, până la directivele și legislația
europeană transpuse în legislația națională, precum și la partea specifică de
legislație românească.
Misiunea
acestui ghid este de „a crește gradul de cunoaștere a instrumentelor juridice
existente și a oferi interpretări și cazuri reale avocaților practicieni, dar și
furnizorilor de servicii medicale și pacienților, pentru că ei sunt cei vizați
în primul rând“, explică Gabriela Scîntee, coordonatoarea ghidului.
În ceea
ce-i privește pe pacienți, ghidul se referă nu doar la drepturile lor, ci și la
responsabilitățile pe care aceștia le au: „Se pare că pacienții noștri au
drepturi, dar nu prea au și responsabilități, cel puțin nu clar prevăzute în
legislație“, arată dr. Scîntee. Responsabilitățile pacienților au fost grupate
pe trei categorii: față de propria stare de sănătate, față de sănătatea altora și
față de sistemul de sănătate. Deși la această din urmă categorie au fost
identificate mai multe prevederi legislative, ea spune că majoritatea se referă
la asigurați, nicidecum la pacienți.
Pentru
practicienii din domeniul dreptului, avocata Iustina Ionescu, coautoare a
câtorva capitole, spune că acest ghid este util prin faptul că prezintă și le
pune la dispoziție „fix articolele din tratatele internaționale și legislația
națională“, care pot fi preluate și folosite în instanță la cazurile pe care ei
le au. Aceasta arată faptul că multe din exemplele de precedente judiciare
prezentate în ghid sunt din vestul Europei, „pentru că acolo pacienții își
cunosc drepturile, au mai multă încredere în sistemul de justiție și merg să-și
caute recunoașterea și apărarea drepturilor în instanță“.
Precedente
există și în România, mai spune ea, unele prezentate și în ghid. Cum ar fi, de
exemplu, sancțiunea pe care o instanță românească a dispus-o față de o
primărie, pentru că a postat, pentru o perioadă de timp, pe site-ul propriu,
lista cu persoanele care trăiesc cu HIV și primesc ajutor social.
„Nu
cred că există un sistem care să aibă mai multă legislație și mai haotică decât
sistemul de sănătate“, completează avocata Georgiana Iorgulescu. Când ajungi la
ordinele de ministru, este un adevărat spectacol, spune ea: „Unele se publică,
altele nu, sunt ordine care mai adaugă ceva la lege, altele care mai schimbă
ceva; trăim într-un haos“.
Cartea
aceasta este periculos de incitantă, consideră dr. Vasile Cepoi, președintele
Autorității Naționale de Management a Calității în Sănătate (ANMCS). Este
incitantă, pentru că aduce în prim plan „un aspect extrem de delicat și
sensibil – drepturile pacientului“. El spune că o respectare a drepturilor
pacientului, „în stilul în care justiția din România a înțeles să o facă, este
extrem de periculoasă, pentru că va duce la medicina defensivă, ceea ce este
foarte grav“. Consideră că este „mai mult decât aberant“ să existe decizii ale
judecătorilor cu privire la tratamentul care trebuie aplicat unor pacienți,
„contrar legii și prescripției“.
Așa cum
stau lucrurile acum, adaugă dr. Cepoi, percepția este că respectarea
drepturilor pacientului înseamnă să-i satisfaci acestuia orice cerere, ceea ce
nu este corect medical și împotriva interesului său: „Faptul că pacientul are
acces la informație nu înseamnă că este și informat; dacă el nu este pregătit
să preia și să prelucreze informația respectivă, o înțelege altfel de cum
trebuie. Aici apare și iatrogenia de comunicare: eu cred că pacientul a înțeles
ce i-am spus, și el crede că a înțeles, numai că la sfârșit constatăm că
fiecare a înțeles altceva decât trebuia și rezultatele nu sunt cele scontate“.
Concomitent
cu lansarea de la București, ghidul s-a lansat și la Cluj-Napoca, iar acolo ținta
au fost juriștii, potrivit dr. Dana Farcașanu.
