Administrația medicamentelor și produselor
alimentare (FDA) din SUA a anunțat că plănuiește să reducă nivelul de nicotină
din țigări până la un nivel care nu provoacă dependență, anunță cotidianul The
Washington Post. Este pentru prima dată când autoritățile federale iau
măsuri ce vizează direct controlul și limitarea substanței care provoacă
dependența. Până în prezent, măsurile în lupta antifumat erau limitate la
campanii de informare, avertismente privind pericolele fumatului plasate pe
pachetele de țigări și creșterea taxelor și accizelor pe țigări. „Numărul
copleșitor al deceselor și bolilor cauzate de consumul de tutun este datorat
dependenței de țigări – singurele produse ce pot fi consumate legal, care ucid
jumătate din consumatorii lor”, a declarat administratorul FDA, Scott Gottlieb.
Această măsură face parte dintr-un plan mai
larg menit să descurajeze consumul de țigări convenționale în favoarea unor
produse alternative mai puțin dăunătoare. În acest sens, FDA a amânat cu câțiva
ani intrarea în vigoare a reglementărilor privind aprobarea țigărilor
electronice de către agenție. Cercetătorii și oficialii din domeniul sănătății
au aplaudat această decizie, avertizând însă asupra faptului că nu există un
consens privind doza de nicotină care să nu provoace dependență, deși
înjumătățirea cantității curente ar fi un început bun.
Regula conform căreia
tratamentul cu antibiotice ar trebui finalizat ar putea fi infirmată. O analiză
publicată săptămâna aceasta în The BMJ și citată de ziarul The
Guardian arată că ar fi de preferat ca pacienții să oprească administrarea
antibioticelor atunci când încep să se simtă mai bine. Conform ghidurilor
actuale și practicii medicale, pentru a garanta eradicarea bacteriei ce
cauzează infecția, pacienții sunt sfătuiți să termine tratamentul recomandat. O
doză incompletă comportă riscul mutației spre o formă rezistentă la respectivul
antibiotic.
Martin Llewelyn, profesor de boli
infecțioase la universitățile din Sussex și Brighton demonstrează prin studiul
efectuat exact opusul acestei afirmații: în cazul majorității infecțiilor
comune – precum cea cu E. coli sau Staphylococcus aureus –
supratratarea cu antibiotice și, implicit, expunerea prelungită a unei bacterii
la antibiotice cauzează dezvoltarea rezistenței. Excepție de la această regulă
sunt infecțiile mai grave, precum tuberculoza, unde într-adevăr, bacteriile
devin rezistente atunci când sunt tratate insuficient. Dar în majoritatea
infecțiilor dobândite comunitar, pacienții ar putea fi sfătuiți să oprească
tratamentul atunci când starea lor se ameliorează. Un alt argument în favoarea
acestei recomandări este faptul că nu există o durată standard în
antibioticoterapie, aceasta putând avea variații semnificative de la individ la
individ în funcție de numărul infecțiilor și al tratamentelor anterioare. În
acest moment însă, îndemnul cercetătorilor britanici este în contradicție
directă cu recomandările Organizației mondiale a sănătății în ceea ce privește
antibioticoterapia.
În Sierra Leone, alergatul este, de
săptămâna aceasta, scos în afara legii, relatează Africa News. Poliția a
interzis alergatul pe străzile orașului fără autorizație, invocând motive de
securitate și siguranță. Se pare că în statul african au avut loc în ultima
vreme numeroase incidente care au implicat grupuri mari de așa-zis alergători.
Aceștia își făcuseră un obicei din a deranja ordinea publică și traficul,
ascultând muzică tare, lovind mașinile pe lângă care treceau și asaltând sau
chiar jefuind trecătorii.
Duminică, autoritățile statului african au
publicat un avertisment conform căruia grupurile care vor fi surprinse alergând fără autorizație
vor fi pedepsite conform legii. Interdicția a intrat în vigoare imediat după
publicare. „Persoanele care doresc să alerge din motive de sănătate pot face în
continuare acest lucru pe stadioane sau pe plajă”, menționează avertismentul
oficial, semnat de inspectorul general de poliție.
Un grup de cercetători din Elveția a
publicat joi o listă cu 16 markeri genetici asociați cu declinul speranței de
viață, 14 din aceștia nefiind până acum cunoscuți lumii medicale. „Până în
prezent, cele mai cuprinzătoare studii au identificat numai două astfel de zone
din genom”, a declarat Zoltán
Kutalik, unul dintre cercetătorii din spatele descoperirii. Studiul a fost
realizat de oamenii de știință de la Institutul elvețian pentru bioinformatică,
Universitatea din Lausanne, Spitalul Universitar Lausanne și Institutul Federal
Elvețian de Tehnologie din Lausanne, relatează agenția de presă Xinhua.
Aceștia au analizat seturi de date prelevate de la 116.279 de indivizi și un
total de 2,3 milioane de variații ADN de tip polimorfism uninucleotidic.
Deși speranța de viață ține în mare măsură
de mediul și locul în care trăim, de obiceiurile de viață, alimentație,
statutul socio-economic, 20–30% din variația acesteia este influențată de
genom. „Aproximativ 10% din populație este purtătoarea unei configurații a
acestor markeri genetici, care le scurtează speranța de viață cu mai bine de un
an față de media populației”, se precizează în comunicatul care a însoțit
publicarea studiului. Majoritatea markerilor identificați se corelează cu
predispoziția de a dezvolta anumite boli sau adicții.
O specie de limax de grădină care secretă
un mucus foarte lipicios în scop defensiv, a inspirat cercetătorii de la
Universitatea Harvard să dezvolte un biolipici revoluționar. Acesta este foarte
puternic, non-toxic, flexibil și, foarte important, aderă inclusiv la suprafețe
umede. Datorită acestei caracteristici, noul adeziv poate fi folosit atât pe
piele, ca pansament, cât și sub formă de lichid injectat în rănile profunde. De
fapt, cercetătorii l-au testat cu succes, recent, pentru a astupa o gaură din
inima unui porc, informează BBC. Experimentele inițiale, publicate în
jurnalul Science, au demonstrat că lipiciul nu este toxic pentru
țesuturile vii și este la fel de puternic ca oricare alt adeziv utilizat în
scop medical.
Proiectarea unui lipici care să adere la
suprafețe umede a reprezentat dintotdeauna o provocare. „Am fabricat materialul
astfel încât să preia caracteristicile principale ale mucusului de limax, iar
rezultatul este în totalitate pozitiv”, a declarat Jianyu Li,
care a condus cercetările ce au dus la această descoperire. Institutul Wyss din
cadrul universității britanice a făcut deja o cerere pentru obținerea licenței
de producție, declarând că noul adeziv este ușor de fabricat și ieftin.
Începând cu ziua de 2
august, omenirea va trăi „pe datorie” până la finalul anului. În doar șapte
luni, am consumat deja toate resursele pe care planeta le poate produce într-un
an, arată organizația internațională Global Footprint Network într-un comunicat
preluat de Independent. În fiecare an, organizația ia în calcul amprenta
de carbon, utilizarea apei, defrișările, precum și resursele folosite de
omenire pentru culturi agricole, piscicultură și creșterea animalelor și
calculează data până la care aceste resurse vor fi consumate: „Overshoot Day” –
ziua deficitului ecologic. S-a observat că an de an, această dată vine tot mai
devreme. Anul trecut, de exemplu, Overshoot Day a fost marcată la 3 august, dar
în urmă cu 40 de ani, în 1977, a fost calculată la 12 noiembrie.
„Pentru a ne asigura nevoile, necesarul de
astăzi ar fi echivalentul a 1,7 planete”, precizează cercetătorii, care atrag
atenția că acest lucru nu este sustenabil pe termen lung. Cea mai mare problemă
sunt emisiile de carbon. Dacă acestea ar fi reduse la jumătate, ziua
deficitului ecologic ar putea veni cu trei luni mai târziu, spun aceștia.
Țările care își depășesc biocapacitatea cel mai flagrant sunt SUA și Australia,
urmate de Coreea de Sud, Rusia, Germania, Elveția, Franța și Marea Britanie.
India, pe de altă parte, folosește doar jumătate din resursele sale.
Cercetătorii de la Global Footprint Network au publicat și un sistem de calcul
prin care fiecare persoană își poate estima propria amprentă ecologică.
