Fingolimod, un modulator al receptorului 1-fosfat al sfingozinei, a fost prima terapie orală aprobată pentru tratamentul pacienţilor cu scleroză multiplă (SM). Într-un studiu clinic multicentric, randomizat, publicat recent de JAMA Neurology, s-a demonstrat că terapia cu fingolimod în doză de 0,5 mg a îndeplinit obiectivul principal de reducere semnificativă a ratei de recidivă pe parcursul a 12 luni, comparativ cu terapia cu acetat de glatiramer.

Efecte favorabile obiectivate prin IRM

      Au fost randomizaţi 1.064 de pacienţi adulţi cu scleroză multiplă recidivant-remisivă în trei grupuri de tratament astfel: 352 de pacienţi au primit fingolimod în doză de 0,5 mg pe zi, 370 au primit fingolimod în doză de 0,25 mg pe zi și 342 acetat de glatiramer 20 mg pe zi. În total, 859 (80,7%) de pacienţi au finalizat studiul.

      Pe baza eșantionului final de pacienţi, s-a constatat că doza de 0,5 mg de fingolimod a fost superioară în reducerea ratei de recidivă și a activităţii leziunilor cerebrale, aceasta fiind doza optimă de tratament. S-au observat rezultate favorabile și în ceea ce privește dizabilitatea funcţională, cognitivă și o calitate a vieţii mai bună.

      Doza de 0,25 mg fingolimod nu a redus în mod semnificativ rata anuală de recidivă în comparaţie cu terapia cu acetat de glatimer. Însă ea a redus numărul de leziuni noi și creșterea în dimensiuni a celor preexistente comparativ cu acetatul de glatiramer. Rata evenimentelor adverse pare să fie similară între cele două doze de fingolimod și acetat de glatiramer.

      Superioritatea fingolimodului în doză de 0,5 mg a fost evaluată prin imagistică de tip rezonanţă magnetică, care a obiectivat un număr semnificativ mai mic de leziuni decelabile noi în timpul T2 sau cu creștere recentă în dimensiuni. De asemenea, această tehnică a permis ameliorarea detecţiei leziunilor T1 captante de gadolinium comparativ cu participanţii din grupul care a primit terapie cu acetat de glatiramer.