Social-democrații au pus la sertar anunțata
moțiune simplă pe sănătate, prin care ii solicitau ministrului Patriciu Achimaș-Cadariu
să demisioneze. Draftul moțiunii este deocamdată dat deoparte, potrivit lui
Liviu Dragnea, președintele partidului, pentru a-i lăsa ministrului răgazul să
se ocupa de criza generată de bebelușii bolnavi. El spune că oportunitatea
depunerii unei moțiuni simple pe sănătate va fi analizată „dacă mai este
cazul”, după ce se va încheia situația de criză amintită.
Concret nu mai e nimic din acea moțiune, spune
prof. dr. Florian Popa, vicepreședintele Comisiei de sănătate din Senat:
„Socotiți că a dispărut”. El spune că se încearcă alte soluții și foarte curând
– în două-trei zile (discuția a avut loc miercuri, 24 februarie) – va apărea o
decizie în acest sens.
Nicolae Bănicioiu, fost ministru al sănătății
spune că acest demers – depunerea moțiunii – nu va fi stopat, „pentru că noi în
criză nu depunem moțiuni”, ci doar amânat până la depășirea crizei. În plus,
adaugă fostul ministru, se pune la dispoziția ministerului – el, alături de alți
specialiști din PSD (Florian Popa și Florin Buicu) –, „dacă ministerul are
nevoie”.
Potrivit textului moțiunii, ministrul sănătății
este somat să respecte și să definească în perioada imediat următoare
programele de intervenții asumate de PSD și să asigure accesul la diagnostic
precoce, monitorizare adecvată și diversificarea serviciilor de asistență
medicală primară, cu accent pe serviciile profilactice asigurate prin:
constituirea de centre comunitare integrate, definirea asistenței medicale
comunitare, a medicului de familie și specialiștilor din comunitate în
identificarea precoce a copiilor aflați în situații de risc și orientarea lor
către servicii specializate, procurarea în cantități adecvate a produselor cu
regim de distribuție gratuită către beneficiari eligibili ai unui program care
să cuprindă micronutrienți alimentari, imunoglobulina și alte produse necesare
dezvoltării sănătoase a copilului.
O altă prioritate pe care ministrul ar fi
trebuit să și-o asume, este aceea de dezvoltare a capacității de diagnostic
pre- și postnatal al bolilor genetice, precum și instituționalizarea la nivel
național a screeningurilor pentru boli cu potențial de depistare neonatală.
Printre solicitări, ar mai fi: întărirea
capacității administrative și de intervenție a Ministerului Sănătății în
problemele de sănătate publică; definirea unor protocoale și proceduri de funcționare
ale sistemului de sănătate publică și a unor standarde minimale ce trebuie
îndeplinite de fiecare furnizor de servicii medicale; stabilirea la nivelul
guvernului a procedurilor necesare în vederea constituirii unui centru unic de
coordonare interministerial pentru problemele de sănătate publică.
De asemenea, actualul ministru ar trebui să
facă o evaluare a capacităților de spitalizare de care dispune Ministerul
Sănătății și ierarhizarea corectă a spitalelor din România; stabilirea unui
program de profilaxie a îmbolnăvirilor personalului medical și, nu în ultimul
rând, realizarea unei campanii naționale de informare a populației, pe grupe de
vârstă, asupra pericolelor și riscurilor de boală specifice.
Conform documentului citat, Strategia națională
de sănătate pentru perioada 2014–2020, aprobată de Guvernul Ponta în noiembrie
2014, este angajamentul României de a asigura și promova sănătatea ca
determinant cheie a unei dezvoltări durabile a societății românești, inclusiv
din punct de vedere social, teritorial și economic, ca motor de progres și
prosperitate al națiunii, reprezentând documentul cadru menit să elimine punctele
slabe identificate în sănătate: reducerea inegalităților din sănătate,
optimizarea utilizării resurselor în condiții de cost-eficacitate și îmbunătățirea
capacității administrative și a calității managementului la toate nivelurile.
