Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Excelenţă şi pasiune

Viața Medicală
Elena SOLUNCA vineri, 21 septembrie 2012

Comunitatea academică l-a sărbătorit pe acad. Marius Sala, vicepreşedintele Academiei Române, la opt decenii de viaţă. Dna Elena Solunca semnează o relatare de la sesiunea omagială.

 

   La împlinirea vârstei de 80 de ani, comunitatea academică l-a sărbătorit pe acad. Marius Sala, vicepreşedinte al Academiei Române şi directorul Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti“, în cadrul unei sesiuni omagiale desfăşurate la 7 septembrie a.c., în Aula Academiei Române. Ceremonia a fost prefaţată, în seara precedentă de lansarea volumului „De ce am devenit lingvist?“, apărut la Ed. Univers Enciclopedic Gold, prezentat de criticul Alex. Ştefănescu, volum alcătuit din 55 de răspunsuri date de reputaţi lingvişti din ţară şi de peste hotare la întrebarea din titlu. Îngrijită de Emanuela Timotin şi Ştefan Colceriu, ediţia amintită este un dar făcut, cu respectul cuvenit, celui care de 60 de ani slujeşte lingvistica românească cu excelenţă şi o pasiune de-a dreptul molipsitoare. O dovedeşte cu prisosinţă şi acest volum, atipic pentru ceea ce la noi (încă) se numeşte volum omagial. Fiecare dintre intervenţii pre­zintă fidel personalitatea respondentului, împreună conturând imaginea lingvisticii ca disciplină fundamentală a culturii, cu o tradiţie strălucită şi un viitor pe măsură, îngăduind a spune despre cei ce o slujesc cum o face distinsul critic pentru Marius Sala că e „veşnic tânăr şi ferice“. Parcurgând răspunsurile, în esenţă mărturisiri, cititorul înţelege cum această ştiinţă poate deveni un destin chiar şi atunci când se iveşte dintr-o întâmplare. Pentru specialişti, acad. Marius Sala este un autor de prestigiu şi de referinţă, iar noi, ceilalţi, putem spune cu Alex. Ştefănescu: „Marius Sala ne-a încântat de multe ori spunându-ne povestea unor cuvinte, care au străbătut ţări şi epoci, s-au transformat fonetic şi şi-au modificat sensul pentru a ajunge la noi aşa cum le cunoaştem azi. Contribuţia sa la educaţia noastră intelectuală este foarte preţioasă“. Vom aminti doar volumele „Contribuţii la fonetica limbii române“, „Phonétique et phonologie du judéo-espagniol“, „De la latină la română“ (tradusă în şapte limbi), „Vocabularul reprezentativ al limbilor romanice“, „Cuvintele – mesageri ai istoriei“, cele două volume de „Portrete“ şi, mai de curând, „101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create“. A coordonat unele dintre proiectele fundamentale ale Academiei, cum sunt „Dicţionarul Limbii Române“, „Micul Dicţionar Academic“, „Dicţionarul etimologic al Limbii Române“.
   Ca stare a spiritului, tinereţea împodobeşte chipul cu o anume vioiciune, ceea ce l-a determinat pe acad. Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române, să-şi mărturisească surprinderea când a „constatat“ că are cu cinci ani mai puţin decât sărbătoritul, pe care l-a considerat întotdeauna mai tânăr. Au fost enumerate lucrările de specialitate, unele traduse în limbi străine. Preşedintele Academiei a adus un elogiu „osârdiei“ cu care sărbătoritul „protejează limba română pe toate planurile, nu doar academic, ci şi în media, care este asaltată de engleză prin absorbirea cu prea multă uşurinţă a unor cuvinte, deşi există şi în limba noastră variante chiar mai frumoase“. A fost amintită şi activitatea sa ca vicepreşedinte al Academiei Române. Prestigiul şi reputaţia de care se bucură Marius Sala sunt atestate şi de distincţiile pe care le-a primit de-a lungul anilor – Ordinul „Steaua României“ în grad de cavaler, Commen­datore dell’Ordine della Stella della Solidarietà Italiana, Officier de l’Ordre de la Couronne (Belgia) şi, de curând, Cavaler al Legiunii de Onoare (Franţa).
   Urându-i să trăiască ani mulţi „în demnitate şi cu bucurie“, acad. Eugen Simion, preşedintele Secţiei de filologie şi literatură, ne-a adus în memorie pe cei doi mari maeştri ai lingvisticii româneşti care au vegheat paşii sărbătoritului – Iorgu Iordan şi Al. Rosetti. Reamintind de „blestemul nostru adamic“, de a începe proiecte vaste şi a le abandona „fără multe regrete“, Eugen Simion a subliniat că filologii fac totuşi o excepţie, cum o dovedeşte terminarea Dicţionarului Tezaur al Limbii Române, chiar dacă după aproape un secol. Amintind de portretul făcut la discursul de recepţie, distinsul critic a subliniat că sporul de ani nu a schimbat aproape deloc fizionomia, nici modul de gândire care l-au impus pe Marius Sala, însă a primit o demnitate importantă în Academia Română, aceea de vicepreşedinte al Academiei, a sporit numărul de lucrări proprii sau în calitate de coordonator, editate de Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti“. „Există astăzi o şcoală de lingvistică românească pe care o conduce în mod eminent“. În prezent, „în circumstanţele procesului de globalizare, limba şi cultura românească trebuie ocrotite pentru a păstra identitatea naţiunii în cadrul acestui proces care nu este totdeauna prevenitor faţă de limbile zise mici şi faţă de culturile considerate minore“.
   Momentul aniversar a prilejuit aca­demicianului Dan Berindei, vice­preşedinte al Academiei Române, să afirme că este unul în care „am devenit conştienţi că formăm o mare familie, care însumăm împreună o funcţie naţională deosebit de importantă… Cred că Academia noastră va birui, va merge înainte, chiar şi în era globalizată. Se va găsi o formulă în care şi cei mici să nu fie uitaţi pentru că aşa este drept… Drept e să fie dreptate pentru toţi“. Drept fiind, reputatul istoric l-a caracterizat pe Marius Sala ca un om „apropiat, cald, cu totul special“, după cum l-a cunoscut încă din 1991, când au fost aleşi ca membrii corespondenţi şi l-a simţit ca „făcând parte din echipa de şoc care a operat re­naşterea Academiei“. Este un spirit constructiv, cu un stil aparte, incon­fundabil. Este tânăr, pentru că „îşi menţine sufletul tânăr şi acesta e lucrul cel mai important“. Ca specialist, este un mare intermediar între limba română şi limbile romanice, „care transferă bogăţiile limbii române către ceilalţi“. Mai este şi un bun organizator al „armatei filologilor“, munca lor fiind deosebit de dificilă, o construcţie la care colaborează mai multe generaţii pentru a menţine edificiul limbii, îl îmbogăţesc şi îl pun în valoare. Ca o încununare a acestor calităţi, „este un om deschis, afabil, amabil, care reprezintă o punte a filologiei române spre exterior, care a înţeles un lucru esenţial şi l-a profesat – că toată ştiinţa noastră face puţini bani dacă nu e pusă în valoare printre cei mulţi“. Mai mult, la Academie a organizat conferinţele bilunare „Limba română şi relaţiile ei cu istoria şi cultura românilor“. Istoricul Dan Berindei con­sideră că, prin tot ceea ce a făcut, lingvistul Marius Sala este „o întruchipare a succesului împlinirii proiectului României Mari de la 1918“.
   Cu referire la opera ştiinţifică impresionantă a sărbătoritului, Gabriela Pană Dindelegan, membru corespondent al Academiei Române, a subliniat că însumează 702 titluri tipărite şi încă zece aflate în curs de apariţie. Mai este impresionantă şi prin mulţimea temelor abordate – tipologie romanică, cercetări asupra dialectelor italiene, celor din Franţa, dialectelor spaniole din America, dialectologie română şi romanică, topo­nimie şi onomastică, fonetică şi fonologie istorică, istoria limbii literare române, etimologie ş.a. Acelaşi „calificativ“ şi pen­tru numărul de cărţi publicate în ţară şi peste hotare, pentru constanţa cu care şi-a omagiat înaintaşii şi pentru pilda pe care o dă tinerilor. Îşi iubeşte Institutul, unde îşi petrece o bună parte a timpului, trăieşte prin realizările lui. Pentru aceasta, acordă o atenţie specială tinerilor, „ştie să-i se­lecteze, ştie să şi-i apropie şi să-i stimuleze, ştie să-i folosească creator, dându-le încredere în forţele proprii, oferindu-le libertăţi şi facilităţi de mişcare, cu rezultate remar­cabile pentru prezentul şi viitorul cercetării lingvistice“. Aşa fiind, este firească admiraţia pentru omul „profundamente cald şi bun“, cum o ilustrează şi cele două volume de „Portrete“. Un portret asemănător a făcut şi Nicolae Mocanu, de la Institutul de Lingvistică şi Teorie Literară „Sextil Puşcariu“ din Cluj-Napoca. În percepţia lui Ştefan Colceriu, unul dintre cei mai tineri cercetători ai Institutului, acad. Marius Sala „are o comprehensiune deosebită pentru ceea ce înseamnă avantajele şi bucuriile mobilităţii. Relaţia privilegiată pe care o cultivă cu tineretul din institutul nostru am admirat-o întotdeauna ca pe un semn de empatie constructivă. În plus, este oricând gata să ajute pe oricine, dacă e în măsură să o facă… Inteligenţa socială şi simţul dezvoltat al umorului îl fac agreabil în toate mediile pe care le frecventează. Un simţ educat al datoriei şi o energie vitală remarcabilă“.
   Preşedintele Academiei Române a citit scrisoarea de felicitare adresată sărbătoritului de ÎPS Nicolae Corneanu, mitropolitul Banatului. Cuvinte de caldă apreciere a rostit şi acad. Gleb Drăgan.
   După cutumă, ultimul cuvânt a fost rostit – cu vădită emoţie – de acad. Marius Sala, care nu s-a dezminţit pe sine şi a răspuns aşteptărilor celor prezenţi. Au fost cuvinte de mulţumire, cum se obişnuieşte, dar spuse în manieră proprie, armonioasă ca o simfonie de Haydn. Eleganţa cordială a rostirii a fost punctată, cu măsură, de analiza etimologiei unora dintre cuvinte şi cu nelipsitu-i umor. Nu a uitat pe nimeni, pentru că fiecare îşi are locul şi rolul său în cele opt decenii câte trecut-au de când, într-o zi de 8 septembrie, la Vaşcău (jud. Bihor), a văzut lumina zilei şi până acum, la vârsta înţelepciunii. Concluzia: „Cred că am reuşit în viaţă pentru că am pus multă pasiune în ceea ce am făcut“. Simplu spus, dar ce înseamnă concret pentru fiecare din zilele celor opt decenii am întrevăzut în cuvintele de respect şi admiraţie, din căldura cu care au fost rostite urările din ceas aniversar, dar, mai ales, din tot ceea ce, neputând fi cuprins în cuvinte, a dat încărcătură spirituală blând-şăgalnică de neuitat acestei sărbători. La mulţi ani cu sănătate, rodnicie şi bucurie!
 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC