Americanii au cheltuit în 2015 nu mai puțin de 457 de miliarde de dolari pentru medicamentele prescrise de medici, conform datelor publicate de U.S. Department of Health and Human Services. Chiar dacă e vorba de o creștere importantă (8%) față de anul anterior, costurile cu medicamentele de pe rețetele americanilor reprezintă doar 16,7% din totalul de 2.729 de miliarde de dolari cheltuiți pentru sănătate în SUA. Informația preluată de site-ul Business Insider arată că doar 328 de miliarde din cele 457 au mers către medicamentele aflate deja în circulație și disponibile în farmacii, în vreme ce nu mai puțin de 128 de miliarde au fost cheltuite pe tratamente care nu pot fi comercializate și sunt administrate exclusiv în spitale sau în cabinete de specialitate. Previziunile pentru anii viitori sunt că vor crește sumele alocate medicației, până la 535 de miliarde în 2018. În ultimii cinci ani, au fost necesari mai mulți bani deoarece a crescut numărul rețetelor primite în medie de o persoană, s-au scumpit medicamentele (dincolo de rata inflației), a existat inflație și, într-o măsură mai mică, din cauza creșterii numărului de locuitori.

 

     O comisie parlamentară din Marea Britanie avertizează că sistemul național de sănătate (NHS) riscă să intre în criză din cauză că nu are suficienți medici de familie, pentru a acoperi cererea tot mai mare a populației pentru serviciile acestora. Raportul comisiei din Camera Comunelor arată că tot mai mulți medici de familie părăsesc profesia, în special prin pensionare, dar numărul specialiștilor care intră în sistem nu este suficient. Anul trecut, se arată în raport, ar fi rămas neocupate 12% din posturi. În plus, abilitatea pacienților de a se programa la medicul de familie a scăzut constant în ultimii ani. Știrea, dată de Bloomberg, precizează însă că guvernul are termen până în decembrie pentru a arăta cum intenționează să atragă încă cinci mii de medici de familie în NHS.

     Spitalele din Franța vor trebui să-și scadă tarifele anul acesta, pentru a rămâne în limitele bugetului asigurărilor de sănătate, se anunță într-un comunicat dat săptămâna aceasta de Ministerul afacerilor sociale și al sănătății, citat de ziarul Ouest-France. Cu toate că fondurile alocate spitalelor vor crește în 2016 cu 1,75%, până la 77,7 miliarde de euro, este necesară o scădere a tarifelor din cauza „creșterii provizorii a volumului activității“, pusă pe seama îmbătrânirii populației. Scăderea impusă va fi de 1% pentru spitalele publice și de 1,65% pentru cele private (care primesc compensații financiare suplimentare) și se adaugă scăderii deja impuse anul trecut, de 1% pentru spitalele publice și de 2,5% pentru cele private.

     Într-un top internațional al celor mai scăzute rate ale avorturilor, Israelul se situează pe locul al doilea, cu 110 întreruperi de sarcină la 1.000 de nou-născuți vii, după Croația, cu mai puțin de 80 de avorturi la mia de nașteri. Statisticile citate de Arutz Sheva (Canalul 7) au fost publicate de Ministerul israelian al sănătății. În comparație cu statele europene, Israelul stă bine spre foarte bine la acest capitol: Germania are în medie 150 de avorturi la mia de nașteri, Spania și Franța aproximativ 250, Ungaria aproape 400, iar Rusia nu mai puțin de 550 de întreruperi de sarcină la o mie de nou-născuți vii. În Israel, 61% din proceduri au fost realizate înainte de vârsta gestațională de șapte săptămâni, iar 13% după săptămâna 13; doar 1,5% din avorturi au fost realizate după săptămâna 23. Dintre motivele întreruperii de sarcină, cel mai frecvent (53%) a fost invocată interdicția legală sau faptul că femeia nu era căsătorită, dar au fost menționate și posibilele efecte nocive pentru sănătatea femeii (20% din cazuri), iar circa o cincime din avorturi au fost realizate din cauza probabilității de defecte congenitale. Cele mai predispuse la avort au fost femeile imigrante din Etiopia (de patru ori și jumătate mai mult decât media) și din Rusia (1,7 ori). În total, în 2014, au fost realizate 19,467 de avorturi legale, adică 93,3% din totalul celor solicitate, la o populație de 8,4 milioane de locuitori. Din păcate, articolul nu include și date despre România.