Newsflash
Știri

Ebola. Prea puţine paturi, prea puţini medici, prea puţine răspunsuri

de Alexandra NISTOROIU - nov. 10 2014
Ebola. Prea puţine paturi, prea puţini medici, prea puţine răspunsuri
   Africa de Vest se află „la 60 de zile de o catastrofă umanitară“. Este avertismentul emis de Comitetul de urgenţă pentru dezastre, un grup-umbrelă din Marea Britanie ce reuneşte 13 organizaţii de ajutor umanitar.
   Numărul total al cazurilor din actuala epidemie este de 13.703, din care 13.676 în Liberia, Sierra Leone şi Guineea. Cifrele au fost prezentate la 29 octombrie, în cadrul unei conferinţe de presă a OMS, de dr. Bruce Aylward, coordonatorul răspunsului operaţional la epidemia de Ebola. El a precizat că Liberia asistă la o încetinire a epidemiei, dar nu se cunosc factorii decisivi în inversarea trendului, informaţiile urmând să fie analizate de OMS şi autorităţile liberiene. OMS vizează construirea a 56 de centre de tratament pentru Ebola, care ar asigura 4.700 de paturi. Doar 15 funcţionează momentan, cu 1.047 de paturi în cele trei ţări grav afectate, 22 de centre urmează să fie funcţionale curând, iar pentru 19 nu există încă personal medical.

 

Măsuri de carantină controversate

 

   Măsurile stricte de carantină impuse de anumite departamente americane ale sănătăţii (New York, New Jersey, Illinois, Florida) pentru medicii şi asistenţii medicali întorşi din Africa de Vest au fost aspru criticate atât de Colegiul american al medicilor (ACP), cât şi într-un editorial publicat în New England Journal of Medicine. Măsuri de carantină au fost luate pentru tot personalul medical întors din Africa, inclusiv persoanele asimptomatice.
   ACP spune că nu sunt dovezi care să susţină obligativitatea carantinei pentru persoane asimptomatice, în SUA sau în străinătate, în scopul eficientizării controlului infecţiei. În schimb, carantina ar putea face mai mult rău decât bine, pentru că va descuraja medicii şi asistentele să se ofere voluntari în combaterea epidemiei. Profesioniştii din domeniul medical care au mers în Africa de Vest nu ar trebui penalizaţi pentru eforturile lor curajoase, ci trataţi cu respect şi demnitate la întoarcerea în SUA, reamintesc atât ACP, cât şi semnatarii editorialului, în frunte cu Jeffrey M. Drazen, redactor şef NEJM.

   Dacă în cazul personalului medical, şi preşedintele Obama crede acelaşi lucru, în schimb, pentru soldaţii întorşi din misiunile Ebola, acesta susţine carantina. Obama spune că dacă civilii pot fi descurajaţi de la munca de voluntariat pentru sprijinirea luptei cu Ebola, trupele militare au fost trimise în zonă ca parte a unei misiuni şi trebuie să se aştepte la astfel de inconveniente.

 

Australia menţine o distanţă sigură

 

   Teama şi superstiţiile cu privire la Ebola nu sunt prezente doar în Africa de Vest, ci au contaminat şi presupusele superputeri ştiinţifice, argumentează Tim Inglis, microbiolog la University of Western Australia, într-un articol de opinie publicat de Nature. Anxietatea şi stigma asociată Ebola pun în pericol disponibilitatea şi capacitatea Australiei de a contribui la eforturile de control din Africa, arată Inglis. Voluntarii australieni întorşi din Africa de Vest au fost ţinta unor critici din partea mass-media şi a politicienilor, care au susţinut că prezenţa lor îi pune în pericol pe ceilalţi australieni. Inglis insistă că, în Australia, pericolul reprezentat de câteva cazuri importate este oricum minim, deoarece statul dispune de procedurile, resursele şi instituţiile necesare pentru minimizarea riscului transmiterii secundare.
   În paralel însă, Australia a interzis complet acordarea de vize cetăţenilor din ţările vest-africane afectate de epidemie (Sierra Leone, Guineea, Liberia), devenind prima naţiune bogată care a închis porţile regiunii. Măsura a fost criticată vehement chiar în Australia, de comunitatea medicală şi activiştii pentru drepturile omului. OMS şi Banca Mondială au reamintit, de asemenea, că nu sunt recomandate aceste restricţii totale de călătorie. Deşi guvernul australian a alocat fonduri pentru oprirea epidemiei, până acum s-a opus repetatelor cereri de  a trimite în zonă personal medical.

 

Testarea vaccinului în Elveţia

 

   Agenţia elveţiană a medicamentului a aprobat testarea unui vaccin experimental pentru Ebola, creat de GSK. Testarea se va face pe voluntari sănătoşi, o parte dintre ei urmând să călătorească în Africa de Vest, ca personal medical. Studiul efectuat la Universitatea Lausanne, cu sprijinul OMS, va cuprinde 120 de participanţi. Voluntarii, printre care se află şi studenţi la medicină, vor fi monitorizaţi timp de şase luni pentru a fi determinate siguranţa şi eficienţa vaccinului. Există şi un mic grup de control care va primi placebo. 50 de angajaţi umanitari, care vor lucra în linia de front a epidemiei, vor primi vaccinul. Ceilalţi 70 nu vor merge în Africa, aşa că 20 vor primi placebo şi 50 vaccinul. Studiul le urmează celor începute deja în Mali, Marea Britanie şi SUA. Vaccinul dezvoltat de GSK foloseşte o variantă modificată genetic a adenovirusului la cimpanzeu (ChAd-Ebola). În paralel cu studiul de la Lausanne, OMS coordonează testarea unui alt vaccin, rVSV-ZEBOV, la Spitalul Universitar din Geneva.

 

Studii pentru epidemia actuală

 

   Manifestările bolii şi rezultatele clinice la pacienţii cu Ebola sunt analizate într-un articol publicat la 29 octombrie în New England Journal of Medicine, semnat de un grup de cercetători care au lucrat în Sierra Leone, fie pentru OMS, fie pentru Spitalul guvernamental din Kenema sau Consorţiul de febră hemoragică virală. Din cei 47 de autori, şapte au murit în urma epidemiei de Ebola. Spitalul Kenema din Sierra Leone avea deja o infrastructură pentru cercetare în domeniul febrei hemoragice virale şi a îngrijit pacienţi cu Ebola din mai 2014. Studiul analizează datele clinice, epidemiologice şi de laborator pentru pacienţii diagnosticaţi între 25 mai şi 18 iunie 2014. Într-un subgrup de pacienţi a fost calculată şi încărcătura virală. Din cei 106 pacienţi diagnosticaţi, în cazul a 87 rezultatul era cunoscut şi numai pentru 44 erau disponibile informaţii clinice detaliate. Perioada de incubaţie a fost estimată la 6–12 zile şi rata de fatalitate la 74%. Pacienţii cu vârsta sub 21 de ani au avut o rată de mortalitate mai mică decât cei cu vârsta peste 45 de ani (57% vs. 94%). Pacienţii care s-au prezentat cu mai puţin de 100.000 de copii ale EBOV pe mililitru au avut o rată de fatalitate mai scăzută decât cei cu o încărcătură virală mai mare. Hemoragia a fost identificată la un singur pacient. Au fost mai comune simptome precum diareea şi alte manifestări gastrointestinale.
   Annals of Internal Medicine a publicat, la 28 octombrie, un studiu realizat de cercetători de la Yale şi oficiali liberieni. Cercetarea evaluează felul în care progresia bolii şi rata de fatalitate contribuie la transmitere, analizând potenţialul unor intervenţii ţintite pentru a elimina boala. Numărul mediu al infecţiilor secundare generate în întreaga perioadă infecţioasă de un singur caz infectat (rata de reproducere a infecţiei) a fost estimat la 1,73. S-a remarcat o stratificare substanţială între supravieţuitori, pentru care cifra estimată a fost de 0,66, şi non-supravieţuitori, pentru care rata a fost de 2,36. Cel mai mare risc de transmitere a virusului apare în stadiile avansate ale bolii. Izolarea a 75% din pacienţii infectaţi în stare critică în primele patru zile de la debutul simptomelor are şanse mari să conducă la eliminarea bolii.
   Un alt studiu americano-liberian, publicat în Science, evaluează eficienţa diferitelor strategii de combatere a epidemiei folosind un model stocastic al transmiterii virusului între şi în cadrul comunităţii, spitalelor, înmormântărilor, calibrat la datele de incidenţă din Liberia. Concluzia cercetătorilor este că o abordare care să combine izolarea cazurilor, depistarea contacţilor, carantina şi practicile igienice pentru înmormântare trebuie implementată urgent, pentru a opri creşterea epidemiei. În condiţiile menţinerii strategiilor actuale, proiecţiile studiului indică faptul că epidemia va continua să se răspândească, generând 224 de cazuri/zi numai în Liberia până în decembrie, ceea ce subliniează nevoia aplicării unor intervenţii de control.
   Science publică, de asemenea, un studiu foarte interesant al unor geneticieni şi infecţionişti americani, care arată că diversitatea genetică a gazdelor determină susceptibilitatea la febra hemoragică Ebola, fenotipurile variind de la rezistenţă totală până la febră hemoragică severă.

 

Primul caz în Mali

 

   La 23 octombrie, Ministerul Sănătăţii din Mali a confirmat primul caz de Ebola din această ţară, o fetiţă de doi ani care venise din Guineea, la 19 octombrie, însoţită de bunica ei. Copilul a murit la 24 octombrie. Istoricul cazului a arătat că pacienta era simptomatică, deci contagioasă, încă dinainte de a pleca din Guineea. 57 de persoane care au venit în contact cu fetiţa sunt, în prezent, izolate şi monitorizate, la spital sau la domiciliu.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe