Ebola
a făcut o a doua victimă în Mali. Este vorba de o asistentă medicală de la o
clinică privată din capitala Bamako, infectată de un pacient din Guineea tratat
acolo şi care între timp a murit. Moartea asistentei medicale a venit ca o
lovitură pentru autorităţile din Mali, care tocmai se pregăteau să ridice măsurile
de carantină impuse de primul deces cauzat de Ebola în această ţară, acela al
unei fetiţe de doi ani, petrecut luna trecută. Vigilenţa rămâne o necesitate în
Mali, Spania şi SUA, unde au fost înregistrate doar cazuri izolate, în vreme ce
eforturile de combatere a epidemiei continuă în Africa de Vest. Peste 14.000 de
cazuri confirmate, probabile şi suspecte au fost înregistrate până la 9
noiembrie în ţările cu transmitere intensă a infecţiei (Guineea, Liberia şi
Sierra Leone).
În
Liberia, cea mai sever afectată ţară, numărul cazurilor înregistrate a scăzut
dramatic de la un vârf zilnic de 500 la 50, dar infecţii noi continuă să apară.
Totuşi, epidemia pare să fi încetinit, inclusiv în capitală, acolo unde la o
clinică a MSF sunt ocupate doar 50 din 250 de paturi. Până în prezent, aproape
jumătate din numărul total de cazuri au provenit din Liberia, adică 6.619,
dintre care 2.766 au fost fatale.
Depistarea pasivă a
cazurilor
Cum
au gândit autorităţile britanice în sănătate coordonarea răspunsului internaţional
la Ebola în Sierra Leone, aflăm dintr-un comentariu publicat în Nature la 13 noiembrie. Textul este
semnat de un colectiv de autori din care fac parte, printre alţii, Christopher
J. M. Whitty, consultant ştiinţific principal al Departamentul britanic pentru
dezvoltare internaţională, şi Peter Piot, descoperitorul virusului.
Britanicii
finanţează multe centre comunitare mici pentru a izola cazurile suspecte de
Ebola. În Sierra Leone, rata de reproducere a infecţiei este între 1,2 şi 1,5.
Dacă rămâne mai mare ca 1, orice intervenţie de sănătate publică (cu excepţia
unui vaccin) va fi în cele din urmă depăşită de numărul de infecţii noi.
Obiectivul principal al eforturilor britanicilor este ca rata să scadă sub 1,
reducând perioada de timp dintre apariţia simptomelor şi punerea sub carantină
a pacienţilor. Pentru a face asta, peste 70% din cazurile noi ar trebui să fie
izolate în cel mult trei zile de la apariţia simptomelor. În prezent, însă,
trec între patru şi şapte zile de la momentul în care un pacient devine
contagios până când este izolat, din cauza supraaglomerării spitalelor.
Potrivit autorilor articolului din Nature,
guvernul britanic a decis să sprijine o strategie a depistării pasive a cazurilor, numită şi sechestrare voluntară. Cei
suspecţi de o infecţie cu Ebola sunt încurajaţi să meargă în unităţi în care
pot primi îngrijire medicală de bază, evitând astfel răspândirea infecţiei în
familie sau în comunitate. Proiectul se află în faza-pilot, mai multe astfel de
unităţi fiind construite în jurul capitalei, urmând ca reţeaua să fie extinsă
în funcţie de evoluţia epidemiei. Unităţile de la nivelul comunităţii trebuie să
fie uşor de construit, bazându-se pe corturi sau clădiri vechi, astfel încât să
poată fi amenajate în câteva zile sau săptămâni. Este de preferat să fie mai
multe şi mai mici, decât puţine şi mari, pentru a fi cât mai accesibile. Vor
opera cu puţini angajaţi, relativ nespecializaţi, care vor primi însă un
training de bază, echipamente şi resurse de la ONG-uri. Cel mai important,
centrele nu trebuie să devină noi surse de infecţie, astfel că diagnosticul şi
mutarea cazurilor confirmate către unităţile de tratament pentru Ebola trebuie
făcute cât mai rapid. Pe baza modelării matematice, autorii spun că va fi
nevoie de cel puţin 200 de unităţi de izolare cu câte zece paturi până la sfârşitul
lunii decembrie. Designul optim al reţelei va fi învăţat din mers.
Protocol nou de
înmormântare
OMS
a definit un nou protocol pentru înmormântarea sigură şi demnă a pacienţilor
care mor din cauza febrei hemoragice Ebola. Protocolul subliniază includerea
membrilor familiei, încurajând ritualurile religioase ca parte esenţială a
înmormântărilor sigure. Cel puţin 20% din noile infecţii cu Ebola se petrec în
timpul înmormântării persoanelor infectate, atunci când familia şi membrii
comunităţi îndeplinesc rituri religioase ce presupun atingerea directă sau spălarea
cadavrului, care are un grad mare de contagiozitate, sau când rudele împart
bunurile personale ale celui decedat, care pot fi, la rândul lor, infectate.
Experţii
OMS spun că aveau nevoie de un instrument prin care să asigure încredere şi
respect între echipele de înmormântare, familiile îndurerate şi grupările
religioase. Implicarea familiei în săparea mormântului, oferirea unor opţiuni
pentru îmbălsămarea uscată şi pentru înfăşurarea în giulgiu sunt acţiuni care
vor aduce o diferenţă semnificativă în evoluţia transmiterii infecţiei cu
Ebola, spun reprezentanţii OMS.
Calitatea ca leac
Calitatea
ca leac este principiul enunţat într-un articol de opinie publicat în JAMA la 12 noiembrie. Ideea principală
este că, dacă accentul nu este suficient de bine pus pe asigurarea calităţii în
iniţiativele de sănătate globală, se generează un climat de neîncredere şi
tocmai această neîncredere alimentează epidemii precum cea de Ebola. Cei trei
autori definesc calitatea îngrijrii prin trei componente majore: siguranţă,
eficienţă şi respectarea demnităţii individului în contextul „lumii morale
locale”, astfel încât să fie câştigată încrederea comunităţilor locale. Există
o preconcepţie conform căreia calitatea nu poate fi o prioritate atunci când ţările
sunt sărace şi investesc puţin în sănătate, dar sisteme ca acela din Rwanda
arată că acordarea asistenţei medicale în mod sigur, eficient şi cu respect faţă
de pacient nu trebuie neapărat să fie mai scumpă, spun semnatarii articolului
din JAMA, care reamintesc că răspunsul la Ebola trebuie să cuprindă o abordare
mai largă, cu investiţii relevante în resurse, sisteme şi personal medical.
Brevet pentru Ebola
CDC
încearcă să obţină un al doilea brevet pentru virusul Ebola, o mişcare cel mai
probabil menită să prevină restricţionarea de către sectorul privat a cercetării
asupra virusului şi să permită dezvoltarea de noi metode de diagnostic şi
tratament fără blocaje pe considerente de proprietate intelectuală. CDC mai are
un brevet pentru o tulpină a virusului, Ebola Bundibugyo, câştigat în 2010.
Există însă îndoieli cu privire la eligibilitatea pentru brevetare pentru un
virus, dat fiind că instanţa a decretat că ADN nu este eligibil pentru protecţia
sub licenţă. Totuşi, Curtea a permis protejarea sub patent a ADN-ului
complementar, printr-o decizie relativ recentă (iunie 2013). Motivul pentru
care CDC caută să obţină brevet guvernamental pentru Ebola este de a se asigura
că virusul va rămâne în domeniul public, ceea ce ar face ca tehnologiile
dezvoltate să rămână, şi ele, în domeniul public.
Bani pentru cercetare
Industria
farmaceutică din Europa va colabora sub umbrela Innovative Medicines Initiative
(IMI) într-un program de 280 de milioane de euro destinat cercetării în
domeniul Ebola. Lansarea programului vine pe fondul unei critici puternice a
companiilor de produse farmaceutice, venite din partea lui Margaret Chan,
directorul OMS, care a subliniat că deşi virusul a fost descoperit în urmă cu
40 de ani, nu există niciun vaccin care să prevină infecţia. „O industrie
condusă de profit nu investeşte în dezvoltarea de produse pentru pieţe care nu
îşi permit să plătească aceste produse“, a spus Chan într-un discurs susţinut
recent în Republica Benin, Africa de Vest, aproape de epidemia de Ebola.
IMI
este un program comun al Uniunii Europene şi industriei farmaceutice, prin care
Uniunea Europeană va oferi granturi pentru cercetători din mediul academic şi
IMM-uri, în vreme ce industria va pune la dispoziţie resurse în natură. Cei
care doresc să obţină sprijin din partea IMI trebuie să aplice până la sfârşitul
lui noiembrie, propunerile trebuie să cuprindă o colaborare între industrie şi
mediul academic/IMM-uri. Accentul va fi pus de dezvoltarea de vaccinuri,
accelerarea producţiei lor, conceperea de sisteme de transport şi depozitare şi
managementul programelor de vaccin.
Deşi
au fost accelerate studiile clinice pentru cele două vaccinuri experimentale
(ChAd3-EBOV şi VSV-EBOV), pentru producerea lor pe scară largă va fi nevoie de
spaţii de biosiguranţă de înalt nivel, dat fiind faptul că folosesc vectori
virali vii. Producţia este momentan întârziată tocmai din cauza lipsei de
facilităţi corespunzătoare, aşa că prin IMI se caută dezvoltarea unei noi
platforme de producţie. O altă eventuală complicaţie ţine de stabilitatea scăzută
a vaccinurilor, care au nevoie să fie transportate la anumite temperaturi
(–20°C, –80°C). Şi în acest sens trebuie identificate soluţii.
ZMab la nivel
molecular
Scientific Reports a publicat, de
curând, o caracterizare moleculară a cocktailului de anticorpi monoclonali
ZMab, tratamentul experimental pentru Ebola. ZMab constă din trei anticorpi
murini: 1H3, 2G4 şi 4G7.
1H3
şi 4G7 aparţin izotopului IgG2a, celălalt, izotopului IgG2b. Cercetătorii au
secţionat mai întâi regiunile lor variabile pentru a confirma că au într-adevăr
origine clonală diferită, şi apoi au studiat relaţiile dintre ele. Au arătat că
toate regiunile variabile ale lanţului greu sunt diferite şi provin din
diferite familii genetice ale liniei germinale. 2G4 şi 4G7 sunt în mare parte
omoloage în secvenţa regiunii variabile a lanţului uşor. Studiul a măsurat
afinitatea fiecărui anticorp monoclonal pentru glicoproteina EBOV, inhibarea
încrucişată a anticorpilor, potenţialul
neutralizant al fiecărui anticorp. În plus, a fost evaluată în mod repetat
posibilitatea ca virusul să scape de neutralizarea anticorpilor.
