Peste 17.000 de oameni din Liberia, Sierra
Leone şi Guineea au fost infectaţi în cadrul celei mai mari epidemii de Ebola
din istorie. Mai mult de 6.000 dintre ei au murit, arată cifrele colectate de
Organizaţia mondială a sănătăţii până la sfârşitul lunii noiembrie. Vestea bună,
dacă există una, este că diferenţa dintre numărul de cazuri de Ebola şi
capacitatea de răspuns se micşorează şi din ce în ce mai mulţi pacienţi sunt
izolaţi şi primesc tratament, spune Bruce Aylward, coordonatorul acţiunii OMS
în cazul epidemiei din Africa de Vest.
Médecins Sans Frontières (MSF), organizaţia
nonguvernamentală care a intervenit în prima linie a luptei cu virusului încă
de la debutul epidemiei, se arată încă nemulţumită de răspunsul comunităţii
internaţionale, pe care îl consideră „încet şi inegal“. Într-un comunicat de
presă, cei de la MSF critică dur insuficienta alocare a resurselor în epidemie:
„Este extrem de dezamăgitor că statele cu capacităţi de răspuns la dezastru biologic
au ales să nu le folosească. Cum se face că membrii comunităţii internaţionale
au lăsat răspunsul la Ebola, acum o ameninţare internaţională, pe seama
medicilor, asistentelor şi a voluntarilor din acţiuni umanitare?“. Acelaşi
comunicat arată că în Liberia nu există nicio modalitate de transport pentru
mostrele de laborator.
Doar Liberia şi Guineea au îndeplinit ţinta
stabilită de OMS de a înmormânta sigur măcar 70% din persoanele decedate din
cauza Ebola. În Sierra Leone, obiectivul este departe de a fi atins, deoarece
partea vestică a ţării abia acum se confruntă cu o reală escaladare a
epidemiei.
Carantină în Sierra Leone
Sierra Leone a trecut sub carantină alte
sute de mii de cetăţeni, izolând un al şaselea district. Peste jumătate din populaţia
ţării se află astăzi în izolare. Tonkolili, o zonă din centrul ţării, a fost adăugat
pe lista districtelor din care nimănui nu îi este permis să iasă (sau să intre)
fără o dispensă specială, scrie AFP. Este unul dintre eforturile disperate ale
autorităţilor locale de a controla o epidemie care a provocat deja peste 1.400
de decese în această ţară.
Carantina de două săptămâni a fost stabilită
într-o întâlnire a miniştrilor, parlamentarilor şi liderilor autorităţilor
locale din district. Districtele nordice Port Loko şi Bombali au fost închise
pe o perioadă nedeterminată alături de districtul sudic Moyamba, în septembrie.
Peste un milion de oameni şi-au pierdut astfel libertatea de mişcare.
Districtele estice Kenema şi Kailahun erau
deja închise, aşa că peste jumătate din populaţia de şase milioane a ţării şi şase
din cele 14 districte se află acum în carantină, în incapacitatea de a se mişca
liber.
În Tonkolili locuiesc în jur de 400.000 de
oameni, la 350 de kilometri de capitala Freetown, care ar trebui să scape de
epidemia de Ebola la 15 decembrie, spun oficialii din ministerul de sănătate al
statului vest-african.
Anunţând carantina, ministrul educaţiei
Minkailu Bah a insistat ca locuitorii din Sierra Leone să renunţe la riturile
de înmormântare ce presupun spălarea cadavrelor, una dintre principalele cauze
ale răspândirii virusului la momentul de faţă. „Ştim că face parte din cultura
noastră, dar renunţaţi momentan. Dacă această tradiţie va fi continuată, vom muri cu toţii în foarte scurt timp“, a
spus ministrul.
Între timp, un al zecelea doctor a fost
infectat cu Ebola în Sierra Leone. Thomas Rogers lucra în capitală, în Freetown
şi a fost transportat către centrul de tratament dedicat lucrătorilor în sănătate
care contractează boala.
Virusul din spermă
Încercând să răspundă nelămuririlor care
circulă şi-acum la nivelul populaţiei generale cu privire la răspândirea infecţiei,
OMS a dat un comunicat, reamintind că nu a fost documentată transmiterea sexuală
a virusului. În patru studii care au investigat persistenţa virusului Ebola în
lichidul seminal la pacienţii convalescenţi (în total, 43 pacienţi), la trei bărbaţi
care se recuperaseră după febra hemoragică virusul a rămas în spermă timp de
40, 61, respectiv 82 de zile de la debutul simptomelor. În două studii, virusul
a fost izolat din spermă, dar nu au fost depistate infecţii ulterioare la
niciun partener sexual. Bărbaţii care şi-au revenit după boala generată de
virusul Ebola ar trebui să fie conştienţi că lichidul seminal poate fi infecţios
până la trei luni după declanşarea simptomelor. Din cauza potenţialului de a
transmite virusul sexual în această perioadă de timp, ar trebui să aibă grijă să
menţină o igienă personală bună după masturbare şi, fie să se abţină de la sex
(inclusiv sex oral) timp de trei luni de la instalarea simptomelor, fie să
folosească prezervativele dacă abstinenţa nu este posibilă.
OMS nu recomandă izolarea pacienţilor de sex
masculin convalescenţi al căror sânge a fost testat negativ pentru febra hemoragică
Ebola.
Deşi dovezile ştiinţifice sunt limitate,
este clar că sperma este o potenţială sursă de infecţie şi poate, prin urmare,
cauza transmiterea virusului prin transportarea lui către o suprafaţa mucoasă.
Fără Ebola în Spania
Spania a reuşit să oprească transmiterea
virusului Ebola, aplicând măsuri atente de control. OMS a declarat oficial încheiată
epidemia de Ebola din Spania şi a felicitat ţara pentru diligenţa ei în oprirea
răspândirii infecţiei.
La 6 octombrie 2014, laboratorul naţional de
referinţă din Spania a confirmat prima transmitere de la om la om a virusului
Ebola în afara Africii, la un lucrător în sănătate. Acesta fusese parte a unei
echipe a spitalului La Paz-Carlos III care a oferit îngrijire medicală pentru
un pacient cu Ebola repatriat din Sierra Leone la 22 septembrie.
La 21 octombrie, asistenta medicală a obţinut
al doilea rezultat negativ la testul pentru Ebola şi a fost declarată vindecată
de infecţia cu Ebola. La 2 decembrie s-au împlinit 42 de zile de când asistenta
a fost testată negativ. Spania nu a mai raportat niciun alt caz.
Autorităţile spaniole au identificat şi
monitorizat 87 de contacţi, iar 15 dintre ei, contacţii de mare risc, au fost
puşi în carantină la acelaşi spital din Madrid. La 31 octombrie, toţi încheiaseră
perioada de supraveghere de 21 de zile.
Pe lângă aceştia, alţi 145 de angajaţi ai
spitalului fuseseră în contact cu pacienta în timpul internării sale. Şi aceştia
au fost monitorizaţi activ şi perioada de supraveghere s-a încheiat fără ca
niciunul să fi dezvoltat infecţia.
Spania a reuşit să menţină potenţiala
epidemie la un singur caz izolat, apelând la măsuri precaute şi riguros
organizate: o depistare exhaustivă a contacţilor de risc redus şi înalt,
monitorizarea zilnică şi activă a tuturor contacţilor, training şi verificare
pentru folosirea corectă a echipamentului personal de protecţie pentru toţi
lucrătorii în sănătate care s-au îngrijit de pacienta infectată.
Şase miliarde de dolari
Zilele trecute, Barack Obama a cerut Congresului
american să elibereze suma de 6 miliarde de dolari din rezerva pentru război,
pentru a fi pusă la dispoziţia eforturilor de combatere a epidemiei din vestul
Africii. Obama a avertizat că virusul nu poate fi învins fără o suplimentare a
fondurilor. În discursul său la Institutul naţional de sănătate din Maryland,
Obama a cerut congresului să aprobe de urgenţă eliberarea acestor fonduri şi a
spus că SUA trebuie să fie un exemplu pentru alte ţări în ceea ce priveşte
implicarea în lupta cu Ebola. 3.000 de soldaţi şi civili americani au fost deja
detaşaţi să intervină în Africa de Vest, în special în Liberia, cea mai afectată
dintre ţări.
Obama spune că, deşi eforturile de luptă împotriva
Ebola au fost susţinute atât de republicani, cât şi de democraţi, finanţele rămân
prinse în schimbul de gloanţe al unei amare lupte pentru buget la nivelul
autorităţilor americane. Asta a făcut să se întârzie cu o lună alocarea acestor
bani, ceruţi iniţial de preşedinte la începutul lunii noiembrie. „Nu putem lăsa
garda jos, nici măcar un minut. Nu trebuie doar să ne luptăm cu această
epidemie, trebuie să o stingem complet“, a insistat Obama, citat de Associated
Press.
Între timp, Banca Mondială a anunţat că va
aloca aproximativ 810 milioane de euro celor trei ţări grav afectate, jumătate
din această sumă urmând să fie folosită pentru combaterea virusului. Epidemia
continuă să paralizeze economiile acestor trei state şi proiecţiile spun că
fenomenul va submina creşterea economică şi în primele luni ale lui 2015.
Pregătirile pentru Ebola continuă în SUA.
Autorităţile americane au identificat 35 de spitale în întreaga ţară care pot
trata eficient şi sigur Ebola. Mai multe centre de tratament vor fi trecute curând
pe lista instituţiilor în care pacienţii infectaţi pot primi tratament cu
riscuri minime pentru personalul medical. Pe listă se află deja spitale celebre
precum Johns Hopkins în Baltimore şi clinica Mayo în Minnesota. Potrivit CDC,
peste 80% din călătorii care revin în ţară după o vizită în unul din statele
afectate de Ebola locuiesc pe o rază de cel mult 320 de kilometri faţă de o
astfel de instituţie.
Tom Frieden, directorul CDC, a declarat: „Atâta
vreme cât Ebola continuă să se răspândească în Africa de Vest, trebuie să ne
pregătim pentru posibilitatea ca în SUA să apară şi alte cazuri decât cele
raportate deja“. În SUA au fost diagnosticate până în prezent trei cazuri de
Ebola, printre care două asistente care au contractat boala îngrijindu-l pe
pacientul liberian Thomas Eric Duncan. Acesta a murit, dar asistentele au
supravieţuit.
Evaluarea terapiilor
New England Journal of Medicine a publicat, la 3
decembrie, un articol scris de experţi FDA pe tema evaluării terapiilor
disponibile pentru infecţia cu virusul Ebola. Studierea terapiilor neomologate
pentru boala determinată de virusul Ebola 
presupune o serie de provocări ştiinţifice,
etice şi practice şi au existat dezbateri aprinse cu privire la cea mai bună
cale de a măsura eficienţa acestor terapii. Opinia generală este că un studiu
cu un grup de control, în care pacienţii primesc aleatoriu fie medicamentul
experimental şi îngrijirea de susţinere, fie doar îngrijirea de susţinere, ar
fi cea mai eficientă şi sigură metoda pentru a proba siguranţa şi eficacitatea
produselor candidate. Totuşi, unele voci din comunitatea medicală contrazic
această abordare şi pledează pentru asigurarea tratamentelor pentru cât de mulţi
pacienţi permite disponibilitatea lor în stoc, urmând ca apoi să fie comparate
ratele de mortalitate în rândul pacienţilor trataţi cu cele care ar fi fost înregistrate
în lipsa medicamentelor, având în vedere experienţele anterioare cu febra
hemoragică Ebola.
Experţii FDA spun că această abordare a
studiilor cu „control istoric“ nu ar fi însă corectă, comparaţiile putând
sugera un beneficiu fals sau ignora o eficacitate clinică modestă, dar
semnificativă. Studiile controlate istoric compară rezultatele din prezent cu
cele ale unui grup extern despre care se presupune că ar avea aceleaşi
caracteristici cu participanţii la studiu. Problema este că dacă nu sunt
identificate corect două grupuri cu adevărat similare, diferenţele observate la
nivel de rezultate ar putea să nu fie legate de terapie, ci să reflecte, în
schimb, fie diferenţele între grupuri, fie diferenţele între îngrijirile de susţinere
primite de acestea. În trecut, ratele de mortalitate ale epidemiilor au variat între
50 şi 80% şi experienţa arată că până şi o îngrijire de susţinere limitată
poate îmbunătăţi rata de supravieţuire. Prin urmare, ratele de mortalitate din
trecut pot fi irelevante, dacă astăzi pacienţii beneficiază de îngrijire de susţinere
la o calitate superioară. În schimb, într-un studiu randomizat, toţi pacienţii
ar beneficia de acelaşi tip de îngrijire de susţinere, aşa că ar putea fi
evaluat obiectiv efectul asupra tratamentului.
În plus, numărul pacienţilor infectaţi depăşeşte
cu mult stocurile existente din tratamentele experimentale. Indiferent de
dezbaterile despre etica şi designul studiilor, în condiţiile unei limitări a
stocurilor, majoritatea pacienţilor nu vor beneficia de terapia antivirală
specifică. Prin urmare, studiile randomizate nu vor răpi unor pacienţi şansa de
a beneficia de tratament, dar pot oferi calea pentru identificarea rapidă şi
sigură a terapiilor eficiente.
Având în vedere dezvoltarea accelerată a
tratamentelor experimentale pentru Ebola (care a inclus arderea unor etape,
lipsind datele pentru faza a doua), temerile cu privire la toxicitatea agenţilor
terapeutici şi faptul că datele preliminare sugerează potenţial pentru reacţii
adverse, Cox şi colab. al subliniază că aceste medicamente trebuie studiate într-un
model al studiilor randomizate, astfel încât potenţialele efecte dăunătoare să
fie depistate. Anumite inovaţii pot fi, însă, cuprinse în designul trialurilor
pentru a grăbi procesul. De exemplu, dacă într-un studiu, după un timp, un
medicament neomologat arată beneficii clare, acesta ar putea fi inclus în îngrijirea standard pentru toate
grupurile de tratament. Studiile ar putea avea un singur grup de control, dar
ar putea testa în paralel mai multe medicamente experimentale.
.JPG)
