Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Dramatizări cu dependenţe şi prospecte

Viața Medicală
Mirabela VIAŞU vineri, 5 iulie 2013
   Fumezi? Atunci poţi fi sigur că eşti dependent. Şi asta pentru că nu există fumător care să nu fie considerat dependent de nicotină. Bineînţeles, anumite persoane se lasă mai uşor de acest viciu decât altele, însă acest lucru nu înseamnă că în cazul lor putem exclude dependenţa. „Mecanismele de dependenţă se declanşează încă de la prima ţigară consumată. În mod cert, dependenţa clinică apare în timp, odată cu toleranţa, anxietatea şi pofta de a savura o ţigaretă“, explică dr. Vlad Stroescu, psihiatru, în cadrul seminarului „Dependenţa de tutun: efecte, mecanisme, soluţii“, susţinut la Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa“ din Capitală.
   Ca orice tip de dependenţă, şi cea produsă de tutun se manifestă pe două planuri: psihologic sau comportamental şi fiziologic. În cazul dependenţei fiziologice, „nicotina apare ca o otravă perfidă, care intră în sistemul nervos al individului, se preface că este acetilcolină şi astfel păcăleşte receptorii nicotinici. Se leagă de ei mult mai strâns decât o poate face acetilcolina, iar durata acestei legături este mult mai mare. Practic, se leagă de ei şi nu le mai dă drumul, iar receptorii, crezând că sunt stimulaţi de acetilcolină, vor cere, treptat, o cantitate uriaşă din această substanţă“, explică Vlad Stroescu. Organismul nu se lasă păcălit pentru mult timp şi face tot ce poate pentru a rămâne mereu într-o stare de echilibru dinamic. Astfel, trage înapoi în celulă receptorii de acetilcolină, care nu vor mai acţiona atât de prompt la stimulare. Apare deci fenomenul numit toleranţă, adică nicotina nu va mai avea acelaşi efect ca la început. Dacă însă fumătorul se decide să renunţe la acest viciu dăunător, organismul său se va trezi cu foarte puţini receptori de nicotină, care nu vor putea face faţă funcţiilor sale normale. Asta pentru că acetilcolina din organism va fi insuficientă, ceea ce va duce la sindromul de sevraj nicotinic.
Dr. Vlad Stroescu   Dependenţa psihologică sau comportamentală se produce prin stimularea structurilor mai vechi ale creierului, acolo unde se produce şi învăţarea durabilă. Nicotina nu stimulează numai receptorii acetilcolinici, ci, printre alţii, şi neuronii dopaminergici. La nivelul creierului, există mai multe căi dopaminergice, printre care şi tractul mezolimbic, implicat în învăţarea presemantică şi pozitivă sau negativă, care nu necesită limbaj. Aici se produce învăţarea prin recompensă, prin care creierul descoperă activităţile care ne plac, încurajându-ne să le practicăm în continuare. Ei bine, nicotina păcăleşte acest sistem de învăţare prin recompensă, spunând creierului că fumatul este o activitate plăcută, prin stimularea neuronilor dopaminergici. Cortexul prefrontal, cu funcţia de cenzor, îşi dă seama când mesajul transmis de amigdală şi de tractul mezolimbic este fals, însă nu are atât de multă „forţă“ cum au structurile mai vechi ale creierului uman şi poate fi „păcălit“ cu uşurinţă de nicotină.
   „Orice dependenţă este o provocare ce durează toată viaţa. Poate că este o afirmaţie foarte pesimistă, însă nu este neapărat o sentinţă. Aceasta face ca fumătorul, chiar şi la 20 de ani după ce s-a lăsat de fumat, să aibă un risc mai mare să revină la acest viciu decât un nefumător. Asta pentru că lecţia învăţată de tractul mezolimbic îi va spune că asta trebuie să facă. Pentru a rezista tentaţiei, individul va trebui să-şi înveţe constant cortexul prefrontal să spună nu“, adaugă medicul psihiatru.
   Odată ingerat, tutunul începe să-şi pună în aplicare planul de a controla individul. Treptat, îşi face loc spre fiecare celulă şi organ din corpul omenesc, începând cu creierul, inima şi rinichii – aceştia din urmă rezistă mai mult în lupta cu tutunul, însă pe termen lung survine şi afectarea renală. Dacă efectele psihice sunt în primul rând date de nicotină, cele somatice sunt determinate de restul substanţelor toxice din ţigaretă. Pe lângă nicotină, fumul conţine monoxid de carbon, gudron, nitrozamine şi diferiţi compuşi radioactivi. Nu trebuie uitată acroleina: „se leagă de ADN, blochează anumite mecanisme de reparare şi produce cancer“.
   Având în vedere nivelul ridicat de dependenţă, ca să nu mai vorbim de numeroasele afecţiuni legate de consumul de tutun, Vlad Stroescu este de părere că fiecare pachet de ţigări ar trebui însoţit de un fel de prospect, „în care să fie prezentate raţional riscurile tutunului în loc ca pachetul să fie însoţit de imagini şocante; nu de alta, dar te poţi obişnui foarte repede cu aceste imagini“. Ideea aceasta nu pare deloc rea: cunoaşterea şi informarea ar trebui să stea la baza oricărei decizii, cu atât mai mult atunci când vine vorba de face ceva ce-ţi pune viaţa în pericol. Simplul mesaj „Tutunul dăunează grav sănătăţii“ sau pictogramele afişate pe pachetul de ţigări nu mai sunt eficiente de mult timp. Este nevoie de o nouă măsură, una care să nu ţină cont de câţi bani aduce industria tutunului la bugetul de stat al României.

 

N. red.: Acordăm un spaţiu relativ amplu unui subiect altminteri binecunoscut publicului medical şi pentru a arăta cum poate deveni atractivă o conferinţă pe o temă aridă. Credem, de altfel, că apropierea de publicul larg ar trebui să se facă nu prin abordări ex cathedra, ci prin dramatizări şi – uneori inevitabile – simplificări şi (poate) exagerări, având însă perspectiva beneficiului pentru sănătatea publică.


Abonament VM 600x600-01 v3b

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Până la 31 decembrie 2020, ai reducere la prețul abonamentului pe 12 luni și ceva în plus:
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.