În urma colaborării dintre compania IBM și mai multe centre de cercetare și tratament al cancerului, a fost elaborat un produs destinat să ajute medicii în identificarea celei mai potrivite opţiuni terapeutice pentru pacienţii lor.
Dr. Dan Gologan
Conceput și realizat de Compania de tehnologie a informaţiei din SUA, International Business Machines (IBM), ca un supercomputer destinat inteligenţei artificiale și botezat după numele primului președinte al companiei (Thomas J. Watson), computerul Watson a fost aplicat iniţial (2011) pentru jocul „Jeopardy!” („Știi și câștigi!”), unde a înregistrat un succes care l-a făcut celebru. În scurt timp, utilizarea sa a fost extinsă și în alte domenii, precum medicina, îndeosebi în oncologie, devenind „Watson pentru oncologie”. În urma colaborării dintre compania IBM și mai multe centre de cercetare și tratament al cancerului, în principal cu Memorial Sloan Kettering (New York), a fost elaborat, în 2012, un produs destinat să ajute medicii în identificarea celei mai potrivite opţiuni terapeutice pentru pacienţii lor. Acesta acoperă până în prezent 12 forme de cancer, reprezentând 80% din cazurile diagnosticate în lume. Astfel, a economisit timpul medicului și a permis oferirea de soluţii terapeutice de cea mai bună calitate, contribuind și la „democratizarea” actului medical, prin creșterea transparenţei sale și prin oferirea de informaţii la îndemâna oricărui medic și chiar a pacienţilor. Compania IBM a înfiinţat, de altfel, un important departament, numit Watson Health, care cuprinde, în afară de Watson pentru oncologie, și Watson pentru genomică, Watson pentru studii clinice și Watson pentru descoperirea de medicamente, printre altele.
În esenţă, Watson pentru oncologie combină viteza supercomputerului cu experienţa vastă și aprofundată a unui număr de medici, specialiști reputaţi în abordarea diverselor forme de cancer, completată cu cele mai relevante ghiduri terapeutice, rezultatele studiilor clinice și conţinutul publicaţiilor medicale de specialitate, sub formă de reviste și tratate. Toate acestea, pentru a genera o listă de potenţiale opţiuni terapeutice individualizate pentru pacienţi, ierarhizate în funcţie de aplicabilitate – respectiv, soluţii recomandate, de luat în considerare, și nerecomandate. Produsul a beneficiat de o reclamă intensă și emfatică, ajungând să fie comercializat în 230 de spitale (dar numai câteva zeci îl folosesc în prezent, îndeosebi din Asia), fiind „consultat”, de exemplu, pentru 84.000 de pacienţi în primele șase luni ale anului trecut. În acest fel, Watson pentru oncologie a ajuns să treacă dincolo de indicaţia iniţială, aceea de a fi un ajutor pentru medicul generalist sau internist ori pentru medicii din zonele defavorizate, unde specialiștii oncologi sunt puţini sau lipsesc, la aceea de a fi un „superspecialist”.
Recent, compania media STAT cu sediul în Boston (SUA), care are ca obiect difuzarea de informaţii din domeniul sănătăţii și al știinţelor vieţii, publicaţia nord-americană Wall Street Journal și site-ul medical Medscape Medical News au făcut publice rezultatele unor anchete de presă privind o serie de erori medicale produse de „Doctorul Watson”, precum și limite ale produsului, așa cum funcţionează el în prezent. Un exemplu difuzat cu această ocazie este recomandarea de Bevacizumab (Avastin), cunoscut ca având printre efectele adverse producerea de sângerări unui pacient cu cancer pulmonar cu sângerare severă în antecedentele recente.
Cea mai surprinzătoare constatare a fost aceea că sistemul nu creează cunoștinţe noi, ci posedă o inteligenţă artificială doar în cel mai rudimentar sens al termenului, în contradicţie cu cele afirmate de producător, că ar fi capabil, doar „scotocind prin hârtii”, să aducă perspective și abordări noi în tratarea cancerului.
S-a arătat apoi că Watson a fost antrenat (învăţat) mai mult pe baza unor documente medicale idealizate ale pacienţilor, nu atât pe cele provenite din situaţii din lumea reală. Totodată, documentele medicale aparţineau cu precădere pacienţilor americani, fără a se ţine cont de rasă, regiune geografică, sistem de asigurare, status material, condiţii sociale, obiceiuri, ghiduri de tratament regionale, sistem de sănătate. Pe de altă parte, s-a arătat că nu au existat studii prospective anterioare lansării pe piaţă și nici rezultate publicate în reviste de specialitate, cu excepţia unor rezumate oferite la câteva congrese. Nu s-au publicat rezultate comparative privind soluţiile oferite de Watson și cele ale medicilor oncologi și nici aspecte relevante prin urmărirea pacienţilor postdecizional, atât din punctul de vedere al duratei de viaţă, cât și al calităţii acesteia.
S-a mai remarcat că este necesară o bază mult mai largă de instituţii medicale care să contribuie la antrenarea supercomputerului Watson, pentru a fi mediate cât mai mult posibil diferenţele dintre acestea în abordarea diverselor forme de cancer. De asemenea, trebuie avută în vedere viteza mare cu care cunoștinţele în domeniu se actualizează, uneori chiar de la o săptămână la alta, făcând dificilă sarcina celor care antrenează instrumentul în a-i menţine performanţa. Relevantă pentru eventuala incapacitate pentru moment a supercomputerului Watson de a-și atinge scopul declarat, acela de a crește standardul tratamentului cancerului în lume, este întreruperea recentă, după patru ani de cercetări și o investiţie de circa 60 de milioane de dolari, a colaborării dintre compania IBM și reputatul Centru de diagnostic și tratament oncologic „M.D. Anderson” din Houston, Texas. Proiectul avea în vedere realizarea programului Oncology Expert Advisor, diferit de Watson pentru oncologie, destinat a oferi opţiuni pentru un tratament de calitate pacienţilor cu cancer care nu pot accesa acest centru medical.
Una dintre problemele Doctorului Watson* ar fi fost recunoașterea limbajului, citează Spiegel.de. Algoritmul său includea căutarea și recunoașterea unor cuvinte-cheie în documentele scrise de medici și de asistente, documentele fiind scanate și păstrate în supermemoria computerului. Anumite frazări, cum ar fi negaţiile, precum și unele abrevieri medicale, ar fi primit o interpretare greșită, potrivit ziarului german.
În acest fel, a apărut chiar întrebarea dacă Watson pentru oncologie poate fi considerat, așa cum se prezintă acum, un adevărat dispozitiv medical.
Există tot mai multe păreri conform cărora Watson pentru oncologie trebuie bine cunoscut în ceea ce privește posibilităţile sale și reconsiderat în ceea ce privește utilitatea lui practică. El este mai potrivit ca un instrument pentru extragere rapidă de date în scopul consultării și analizei lor, nu pentru selectarea și recomandarea tratamentului, care trebuie lăsată în mâinile medicilor informaţi. Cu toate aceste limitări, în vederea perfecţionării produsului lor, eforturile tehnicienilor de la IBM continuă, iar speranţa că inteligenţa artificială va revoluţiona medicina și va contribui în mod real la îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei nu pare a fi anulată de aceste eșecuri, considerate de etapă.
*n.r.: asemănarea cu numele personajului lui Conan Doyle este pur întâmplătoare
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
