Cine are curiozitatea să clicheze (de la verbul a clica, inclus în academicul DOOM2) cuvântulcluster pătrunde – evident, datorită
imbatabilului motor de căutare Google
– într-o adevărată bază de date. Etimologic, cliquer este un verb format în franceză (în 1360) de la radicalul klick, evocând un zgomot sec. Acest sens
a fost preluat prin anglicismul to click,
în informatică. În extensie de la o zi la alta, accesibilă şi nu prea, baza de
date ne dezvăluie mondializarea cuvântului cluster,
datorită unor specialişti de clasă, dar şi unor aspiranţi dacă nu la
celebritate, la o situaţie profesională sau materială mai bune. Se adaugă
wikipediştii, mesageri ai circulaţiei libere a informaţiilor, în care am tot
mai multă încredere, deoarece au ameliorat controlul acurateţei datelor. Deşi
unii îi ignoră.
Originea cuvântului cf. World English Dictionary: cluster
ar proveni din clyster, verbul to cluster a apărut în sec. XIV, în relaţie
probabilă cu germanul Kluster.
Ulterior au apărut: clustered – adj.,clustering – adv., clustery – adj. Ubicuitatea cuvântului cluster ne obligă la o sistematizare pe
domenii, dar punctul culminant îl vom atinge când vom ajunge la cel considerat
părintele conceptului modern de cluster,
Michael Porter (n. 23 mai 1947, Ann Arbor – Michigan), profesor de strategia întreprinderilor
la Universitatea Harvard.
Începem cu domeniul ştiinţei, în care
principalele sensuri sunt: • cluster în
fizică, un grup mic de atomi sau molecule • în chimie, o arie de legătură
între atomi intermediată de molecule • clustersampling, tehnică utilizată când într-o
populaţie statistică sunt evidente grupări „naturale“• consonant cluster, metodă de studiu în lingvistică.
În biologie şi în ştiinţele sănătăţii: • să începem
cu cluster of differentiation,
descris magistral de acad. O. V. Popescu (citat pe larg în articolul precedent)
• cancer cluster – apariţia unui număr
mai mare de cazuri de cancer, faţă de cel considerat predictibil • cluster headache – boală neurologică
implicând un grad imens de durere (nevralgism
facial în franceză) • cluster
(epidemiologie) gruparea cazurilor de boală • clustering poate fi denumit fenomenul de capping (observat la microscop de multe decenii) constând în concentrarea
proteinelor din membrana plasmatică la un pol al celulei; acad. O. V. Popescu
precizează (în intrarea capping din Dicţionar) că fenomenul este
caracteristic celulelor capabile de locomoţie, indus prin ataşarea pe suprafaţa
celulară a liganzilor multivalenţi; totuşi, procesul de capping (clustering) s-a
observat pentru prima oară la limfocitele menţinute la 4°C • oricum, recent s-a
descris winter cluster (clusterul de
iarnă) constând în aglomerarea în clustere
a albinelor în stup, la temperaturi scăzute.
În informatică: • în reţea şi în sistem, un cluster este un grup de servere (cel puţin
două) împărţind discuri comune, cu avantajele de rigoare • un cluster reprezintă şi un ansamblu de
date sau de elemente prezentând similitudini • în tehnica de calcul, un cluster înseamnă un sistem informatic
compus dintr-o unitate de calcul (microprocesoare, unităţi centrale) autonom,
componentele sale fiind legate între ele cu ajutorul unei reţele de comunicare.
Alte domenii: • în astrofizică, clusterul stelar, un „roi stelar“
deschis sau globular; în urbanism, clusterul
reprezintă o unitate urbană, un bloc compact al unor activităţi, de ex. CBD
(Central Business District), La Défense – Paris; un cluster maritim regrupează întreprinderi profesionale din lumea
maritimă; un cluster poate fi un
mecanism de coordonare sectorială a acţiunilor umanitare, de ex. pe lângă ONU
funcţionează o agenţie, permiţând optimizarea distribuţiei ajutoarelor
umanitare.
După o asemenea expansiune – şi n-am
enumerat toate domeniile, iar cel mai important va încheia acest articol – cluster, nu-i de mirare, a ajuns şi la
rang de nume propriu: misiunea Cluster
a agenţiei spaţiale europene (ESA) având drept scop studiul magnetosferei
terestre; Cluster este o trupă germană
de muzică, precursoare a stilului new age.
În fine, e cazul să ajungem la punctul
culminant, anunţat mai sus, datorat profesorului Michael Porter care în 1990 a
elaborat conceptul modern de cluster,
cea mai cunoscută carte a sa fiind „The
Competitive Advantage of Nations“ (Free Press, NY, 1990). Economist genial,
el a elaborat noţiunea de competitive
clusters, ce reuneşte, într-o anumită zonă geografică şi într-o activitate
specifică, o masă critică de resurse şi competenţe. Ca urmare, zona respectivă
dobândeşte o poziţie-cheie în competiţia economică mondială.
Un adevăr confirmat mereu: nu există
descoperiri fără precursori. În acest caz, trebuie menţionat Alfred Chandler
(Alfred Du Pont Chandler Jr., n. 15 sept. 1918, d. 9 mai 2007), istoric al
economiei americane. S-a concentrat asupra studiului gestiunii marilor întreprinderi
americane, fiind considerat „istoricul afacerilor“. După doctoratul în istorie
la Harvard Business School, devine în scurt timp profesor de istorie economică şi
este primul care a pus în evidenţă importanţa creşterii unei întreprinderi
fondate pe cluster. Cartea sa cea mai
cunoscută este „The Visible Hand: The
Managerial Revolution in American Business“ (Cambridge Mass., Harvard
University Press).
Pentru că iar a apărut riscul monotoniei din
pricina abordării unor chestiuni abstracte, trebuie să mărturisesc că am ajuns
la căutarea unor date asupra conceptului economic de cluster după o întâmplare destul de amuzantă. În secţia de spital
vremelnic condusă de mine, în care revin aproape zilnic, se întâlneşte un grup
ai cărui membri colaborează la un proiect intitulat „Cluster regional de
dezvoltare a imagisticii medicale“ (sau cam aşa ceva). Cum rămân sensibil la
cuvinte, întreb de unde vine denumirea de cluster,
adăugând că mi-ar părea mai potrivită cea de pol de imagistică. Cineva, cel puţin
aparent mai sigur pe sine sau poate mai indiferent la întrebarea mea, îmi dă un
răspuns vag. În consecinţă, am căutat pe net şi până la urmă mi-am făcut o
idee.
Cu extremă concizie, voi menţiona că mult
comentatul Consiliu European de la Lisabona din anul 2000 a lansat ideea de a
face din Uniunea Europeană „cea mai competitivă şi dinamică economie bazată pe
cunoaştere“. Cu acest prilej au fost stabilite caracteristicile clusterelor din Uniunea Europeană.
Ajungem direct la structura economiei României asupra căreia au fost efectuate
numeroase studii (de autori străini şi români; clicaţi cluster). Mai multe proiecte au investigat prin studii de caz relaţiile
dintre clustere la nivel european. Câteva
cercetări au relevat faptul că există o aglomerare spaţială mai întinsă pentru
firmele din vestul şi nord-vestul ţării ce pot găzdui în viitor mai mult decât
un cluster în domenii industriale.
Existenţa unor centre universitare şi institute de cercetare cu potenţial
deschide perspective pentru clusterizare.
Cât despre „Clusterul regional de dezvoltare a imagisticii medicale“, nu am găsit
nimic concret. Probabil undeva, în mulţimea de proiecte, se pregăteşte ceva.
