Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Dicţionar de microbiologie generală şi biologie moleculară (8)

Viața Medicală
Prof. dr. Valeriu RUSU marţi, 4 septembrie 2012
   Cine are curiozitatea să clicheze (de la verbul a clica, inclus în academicul DOOM2) cuvântulcluster pătrunde – evident, datorită imbatabilului motor de căutare Google – într-o adevărată bază de date. Etimologic, cliquer este un verb format în franceză (în 1360) de la radicalul klick, evocând un zgomot sec. Acest sens a fost preluat prin anglicismul to click, în informatică. În extensie de la o zi la alta, accesibilă şi nu prea, baza de date ne dezvăluie mondializarea cuvântului cluster, datorită unor specialişti de clasă, dar şi unor aspiranţi dacă nu la celebritate, la o situaţie profesională sau materială mai bune. Se adaugă wikipediştii, mesageri ai circulaţiei libere a informaţiilor, în care am tot mai multă încredere, deoarece au ameliorat controlul acurateţei datelor. Deşi unii îi ignoră.
   Originea cuvântului cf. World English Dictionary: cluster ar proveni din clyster, verbul to cluster a apărut în sec. XIV, în relaţie probabilă cu germanul Kluster. Ulterior au apărut: clustered – adj.,clustering – adv., clustery – adj. Ubicuitatea cuvântului cluster ne obligă la o sistematizare pe domenii, dar punctul culminant îl vom atinge când vom ajunge la cel considerat părintele conceptului modern de cluster, Michael Porter (n. 23 mai 1947, Ann Arbor – Michigan), profesor de strategia întreprinderilor la Universitatea Harvard.
   Începem cu domeniul ştiinţei, în care principalele sensuri sunt: • cluster în fizică, un grup mic de atomi sau molecule • în chimie, o arie de legătură între atomi intermediată de molecule • clustersampling, teh­nică utilizată când într-o populaţie statistică sunt evi­dente grupări „naturale“• con­sonant cluster, metodă de studiu în lingvistică.
   În biologie şi în ştiinţele sănătăţii: • să începem cu cluster of differentiation, descris magistral de acad. O. V. Popescu (citat pe larg în articolul precedent) • cancer cluster – apariţia unui număr mai mare de cazuri de cancer, faţă de cel considerat predictibil • cluster headache – boală neurologică implicând un grad imens de durere (nevralgism facial în franceză) • cluster (epidemio­logie) gruparea cazurilor de boală • clustering poate fi denumit fenomenul de capping (observat la microscop de multe decenii) constând în concen­trarea proteinelor din membrana plasmatică la un pol al celulei; acad. O. V. Popescu precizează (în intrarea capping din Dicţionar) că fenomenul este caracteristic celulelor capabile de locomoţie, indus prin ataşarea pe suprafaţa celulară a liganzilor multivalenţi; totuşi, procesul de capping (clustering) s-a observat pentru prima oară la limfocitele menţinute la 4°C • oricum, recent s-a descris winter cluster (clusterul de iarnă) constând în aglomerarea în clustere a albinelor în stup, la temperaturi scăzute.
   În informatică: • în reţea şi în sistem, un cluster este un grup de servere (cel puţin două) împărţind discuri comune, cu avantajele de rigoare • un cluster reprezintă şi un ansamblu de date sau de elemente prezentând similitudini • în tehnica de calcul, un cluster înseamnă un sistem informatic compus dintr-o unitate de calcul (microprocesoare, unităţi centrale) autonom, componentele sale fiind legate între ele cu ajutorul unei reţele de comunicare.
   Alte domenii: • în astrofizică, clusterul stelar, un „roi stelar“ deschis sau globular; în urbanism, clusterul reprezintă o unitate urbană, un bloc compact al unor activităţi, de ex. CBD (Central Business District), La Défense – Paris; un cluster maritim regrupează întreprinderi profesionale din lumea maritimă; un cluster poate fi un mecanism de coordonare sectorială a acţiunilor umanitare, de ex. pe lângă ONU funcţionează o agenţie, permiţând optimizarea distribuţiei ajutoarelor umanitare.
   După o asemenea expansiune – şi n-am enumerat toate domeniile, iar cel mai important va încheia acest articol – cluster, nu-i de mirare, a ajuns şi la rang de nume propriu: misiunea Cluster a agenţiei spaţiale europene (ESA) având drept scop studiul magnetosferei terestre; Cluster este o trupă germană de muzică, precursoare a stilului new age.
   În fine, e cazul să ajungem la punctul culminant, anunţat mai sus, datorat profesorului Michael Porter care în 1990 a elaborat conceptul modern de cluster, cea mai cunoscută carte a sa fiind „The Competitive Advantage of Nations“ (Free Press, NY, 1990). Economist genial, el a elaborat noţiunea de competitive clusters, ce reuneşte, într-o anumită zonă geografică şi într-o activitate specifică, o masă critică de resurse şi competenţe. Ca urmare, zona respectivă dobândeşte o poziţie-cheie în competiţia economică mondială.
   Un adevăr confirmat mereu: nu există descoperiri fără precursori. În acest caz, trebuie menţionat Alfred Chandler (Alfred Du Pont Chandler Jr., n. 15 sept. 1918, d. 9 mai 2007), istoric al economiei americane. S-a concentrat asupra studiului gestiunii marilor întreprinderi americane, fiind considerat „istoricul afacerilor“. După doctoratul în istorie la Harvard Business School, devine în scurt timp profesor de istorie economică şi este primul care a pus în evidenţă importanţa creşterii unei întreprinderi fondate pe cluster. Cartea sa cea mai cunoscută este „The Visible Hand: The Managerial Revolution in American Business“ (Cambridge Mass., Harvard University Press).
   Pentru că iar a apărut riscul monotoniei din pricina abordării unor chestiuni abstracte, trebuie să mărturisesc că am ajuns la căutarea unor date asupra conceptului economic de cluster după o întâmplare destul de amuzantă. În secţia de spital vremelnic condusă de mine, în care revin aproape zilnic, se întâlneşte un grup ai cărui membri colaborează la un proiect intitulat „Cluster regional de dezvoltare a imagisticii medicale“ (sau cam aşa ceva). Cum rămân sensibil la cuvinte, întreb de unde vine denumirea de cluster, adăugând că mi-ar părea mai potrivită cea de pol de imagistică. Cineva, cel puţin aparent mai sigur pe sine sau poate mai indiferent la întrebarea mea, îmi dă un răspuns vag. În consecinţă, am căutat pe net şi până la urmă mi-am făcut o idee.
   Cu extremă concizie, voi menţiona că mult comentatul Consiliu European de la Lisabona din anul 2000 a lansat ideea de a face din Uniunea Europeană „cea mai competitivă şi dinamică economie bazată pe cunoaştere“. Cu acest prilej au fost stabilite caracteristicile clusterelor din Uniunea Europeană. Ajungem direct la structura economiei României asupra căreia au fost efectuate numeroase studii (de autori străini şi români; clicaţi cluster). Mai multe proiecte au investigat prin studii de caz relaţiile dintre clustere la nivel european. Câteva cercetări au relevat faptul că există o aglomerare spaţială mai întinsă pentru firmele din vestul şi nord-vestul ţării ce pot găzdui în viitor mai mult decât un cluster în domenii industriale. Existenţa unor centre universitare şi institute de cercetare cu potenţial deschide perspective pentru clusterizare. Cât despre „Clusterul regional de dezvoltare a imagisticii medicale“, nu am găsit nimic concret. Probabil undeva, în mulţimea de proiecte, se pregăteşte ceva.
 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.