Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Dezbateri de etică clinică

Viața Medicală
Dumitru ŞERBAN joi, 15 martie 2012

   La începutul acestei luni, la Iaşi, la Centrul de Etică şi Politici de Sănătate din Iaşi, s-a desfăşurat, în premieră în România, şedinţa anuală a reprezentanţilor Reţelei Europene de Etică Clinică (ECEN). Cu această ocazie, a fost organizată sesiunea de dezbateri publice Etică şi politici de sănătate – o perspectivă românească, ce face parte dintr-un proiect cofinanţat din Fondul Social European, a cărui beneficiară este Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa“ Iaşi, iar parteneri – UMF „Iuliu Haţieganu“ Cluj-Napoca şi Universitatea „Al. I. Cuza“ Iaşi. Deschiderea programului a fost oficiată de prof. dr. Vasile Astărăstoae, rectorul UMF „Gr. T. Popa“ Iaşi, dr. Véronique Fournier, directoarea centrului de etică clinică din cadrul spitalului parizian Cochin, prof. dr. Renzo Pegoraro, titularul cursului de bioetică de la Universitatea din Padova şi Facultatea Teologică Triveneto, fost preşedinte al European Society for Philosophy of Medicine and Health Care. La manifestare au mai participat şi decanii facultăţilor din UMF „Gr. T. Popa“: prof. dr. Doina Azoicăi (Medicină), prof. dr. Norina Forna (Medicină Dentară) şi prof. dr. Monica Hânceanu (Farmacie). „Reţeaua Europeană de Etică Clinică a fost înfiinţată în 2005, pentru a deschide dialogul, schimbul de experienţă şi cooperarea în domeniu. (…) În opinia mea, este important să menţinem contactul corespunzător cu viaţa reală din spital şi din centrele de îngrijire de sănătate“, a precizat prof. dr. Renzo Pegoraro. „Este pentru prima dată când acest grup îşi organizează întâlnirea în România şi suntem onoraţi“, a subliniat prof. dr. Vasile Astărăstoae.

   În cadrul reuniunii au fost abordate mai multe subiecte sensibile din sistemul medical românesc: • Argument împotriva responsabilităţii personale ca principiu de prioritizare a resurselor de îngrijire a sănătăţii (Bogdan Olaru, Institutul de Cercetări Economice şi Sociale „Gh. Zane“ Iaşi) • Sistemul de sănătate românesc în schimbare – aşteptări, satisfacţii şi vulnerabilităţi (Daniela Şoitu, catedra de sociologie şi asistenţă socială, Facultatea de Filosofie, Universitatea „Al. I. Cuza“ Iaşi; Adina Rebeleanu, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, Universitatea „Babeş-Bolyai“ Cluj-Napoca; Laszlo Foszto, Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale Cluj-Napoca; Călin Săplăcan, Facultatea de Teologie Greco-Catolică, UBB Cluj-Napoca) • Migraţia medicilor din România – de ce este aceasta o problemă? (Cristina Teodorescu, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, Universitatea „Petre Andrei“ Iaşi; Irina Cehan, Teodora Manea, UMF „Gr. T. Popa“ Iaşi).

   Au fost însă şi alte subiecte care au suscitat interesul celor prezenţi: • Consideraţii privind „etica grijii“ în contextul modelului de îngrijire cronică • Metafore ale migraţiei medicale: perspective descriptive şi normative • Teme şi modele semantice în presa românească privind transplantul de organe • Decizia privind sfârşitul vieţii – abordare etică într-un context francez • Alegeri morale şi etice în consultaţiile clinice • Din laboratoare în camerele Parlamentului – bioetica producţiei din Franţa şi România • Aspecte etice privind donarea şi transplantul de organe în Spania.

   Lucrarea despre migraţia medicilor din România a fost cea mai discută şi a generat cele mai multe comentarii. Astfel, dr. Bert Molewijk, de la Universitatea Liberă din Amsterdam, a adresat o întrebare interesantă: „S-ar întoarce medicii în România, în cazul în care sistemul s-ar îmbunătăţi? Experienţa lor în afara graniţelor ar putea schimba lucrurile de care ei nu sunt mulţumiţi în sistemul de sănătate din România?“. Irina Cehan a adus argumente pentru un răspuns pozitiv: „Atunci când îi intervievăm, vrem să aflăm experienţele lor personale, aşa că îi întrebăm pe participanţi motivele pentru care au decis să plece, care a fost contextul plecării, iar majoritatea lor răspund că vor să plece pentru experienţă, că acesta este motivul. (…) După ce le cerem să ne arate percepţiile lor despre sistemul românesc de sănătate, aflăm că ele nu sunt tocmai strălucite. Vrem să aflăm care sunt soluţiile lor, să vedem care ar fi perspectivele lor, doar pentru a propune noi poziţii, pentru că vrem să aflăm ce i-ar reţine pe medici aici (…). Poate, dacă aceste posibilităţi ar fi reale, nu mulţi medici români ar fi nevoiţi să practice medicina în străinătate şi i-am păstra pe profesionişti în ţară. Dacă actualul context s-ar schimba, atunci cred că şi această explozie de migrare s-ar schimba“. Concluzia – acerb dezbătută – a fost că, deşi mulţi specialişti ar crede că profesioniştii din sănătate migrează doar din motive financiare, rezultatele studiilor, sondajelor şi cercetărilor au arătat că acesta nu este singurul motiv şi poate nici cel mai important.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 180 de lei
• Digital – 115 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC